Archive for the ‘epopeea lui Ba’hoy’ Category

in potriva egiptsianizarii

Martie 19, 2011

in curand fututul in cur va fi obligatoriu, ca si doi ani de parnaie (pentru a intelege suferintele prin care trec bietii criminali); dogul va avea mai multe drepturi decat omul; sfanta treime se va schimba la fata ( -> gutsa+copilul minune+salam); preturile uleiurilor cu tarani romani spargand seminte in fata blocului vor umili scurgerile lui Pollock etc.
nu avem a ne ingrijora, e doar fireasca crestere a entropiei.

stiu ca e reactionar s-o ard pe bazele iudeo crestine ale civilizatiei europene (initial ma gandisem la niste pasaje din hagakure, dar ar fi fost dovada clara de inapoiere) amintind de poporul caruia Adonai ii da legi pentru a-l scoate din starea de buli-bash-eala, sa copiez aici, in engleza (ca sa atrag hipsterii), cateva versete din Legi. totusi, ii dau asa, caci mi se par solutii de bun simt la probleme bukalesti precum omorul, ciordeala, cainii, gropile.

Chapter 21

12He that smiteth a man, so that he dieth, shall surely be put to death. 13And if a man lie not in wait, but God cause it to come to hand; then I will appoint thee a place whither he may flee.

14And if a man come presumptuously upon his neighbour, to slay him with guile; thou shalt take him from Mine altar, that he may die.

15And he that smiteth his father, or his mother, shall be surely put to death.

16And he that stealeth a man, and selleth him, or if he be found in his hand, he shall surely be put to death.

17And he that curseth his father or his mother, shall surely be put to death.

22And if men strive together, and hurt a woman with child, so that her fruit depart, and yet not harm follow, he shall be surely fined, according as the woman’s husband shall lay upon him; and he shall pay as the judges determine. 23But if any harm follow, then thou shalt give life for life, 24eye for eye, tooth for tooth, hand for hand, foot for foot, 25burning for burning, wound for wound, stripe for stripe.

28And if an ox gore a man or a woman, that they die, the ox shall be surely stoned, and its flesh shall not be eaten; but the owner of the ox shall be quit. 29But if the ox was wont to gore in time past, and warning hath been given to its owner, and he hath not kept it in, but it hath killed a man or a woman; the ox shall be stoned, and its owner also shall be put to death.

33And if a man shall open a pit, or if a man shall dig a pit and not cover it, and an ox or an ass fall therein, 34 the owner of the pit shall make it good; he shall give money unto the owner of them, and the dead beast shall be his.

37If a man steal an ox, or a sheep, and kill it, or sell it, he shall pay five oxen for an ox, and four sheep for a sheep.

Chapter 22

17Thou shall not suffer a sorceress to live.

21Ye shall not afflict any widow, or fatherless child. 22If thou afflict them in any wise – for if they cry at all unto Me, I will surely hear they cry – 23My wrath shall wax hot, and I will kill you with the sword; and your wives shall be widows, and your children fatherless.

BAHOYS WAKE (BX, agroferonom)

Aprilie 3, 2010

00:52 măi, Vasile, tu te-ai iubit cu zâne, te-ai iubit şi cu sche-le-te

lacustra

Iulie 6, 2009

KORKODANE, IMBARCA-NE!

EPPBHY/ t.i; col.iv .

Martie 22, 2009

urmand serpuitul drum aratat de zeita csena
junele vanator si fiica placerii ajunsera in a doua seara la locul hotarat
se asezara pe malul apei si asteptara doua zile pana cand
aparu Arbuzul מ Duzu
in a patra seara de la plecarea lor din Ulukul imprejmuit

rastimp in care vise grele turburau somnul zeiescului Ba’hoy
vise infricosate in care se facea ca
steaua cazatoare se desprindea de pe albastrul intunecat scut al Zarabilor
albul meteoron se rupea din imbratisarea Sol-Lunii
si cadea pe taram verde stins
glob de foc destramand pacla umeda a noptii auguste
alteori
secera platinata a Sol-Lunii
se cobora din tarii si culca la pamant lanurile de lavanda care inconjoara Ulukul si tufele de regina noptii din salbatica poiana care inmiresmeaza briza umeda
cu fiecare seara care trecea fara vesti de la cei doi shinobi
taina alba sporea
odata cu zbuciumul bahoique

impreuna cu membrii tribului de popandai carora li se alaturase la sfarsitul lunii lui cuptor
Duzu se apropie de cortul celor doi pescari de voinici
atras fiind de culorile nemaivazute ale fiintei mladioase
fosnitoarea salcie care isi undui bayrakul sub vantul iscat de deplasarea navalnicului Duzu
care o adulmeca cu nerabdarea ursului de banchiza
inmuiat de otrava dulce a mirosului de tamaie din coama deasa, de santalul santului subtire din spatele genunchilor
dupa ce ii ridica valul
invins de moscul sanilor doi porumbei albi rotati zbatandu-se de moarte in colivia ghearelor arbuziene
rapus de cuisoarele subsuorilor pline cu miere de viespi
iar cand ajunse la injnepenitul munte al placerii
rasturnatul triunghi umed
indelung adulmecat
Duzu simti cum toata vigoarea i se aduna in cortul indurarii
in minaretul de inaltimea coloanelor lui Herakles puse cap la cap
cat lancile razboinicilor padureni din Owari
Peleuida cu pieptul plesnind de mireasma salbaticiunii
lasa sa se intrevada calea spre adancurile ei
pe care invartosatul sarpe cu pene se asternu intr-o clipita
de parca ar fi stiut-o dintotdeauna
meandrele coridorului ingust cald parfumat inelat zvacnind placut
labirintul cald al placerii pe umezeala caruia multi navigasera
oameni ai marii cu ochi viorii incercati in hrube de toate culorile
naluci ale desertului care beau apa serpilor
calatori care batusera toate cararile umede sau uscate
insa niciunul nu ajunsese atat de departe in carnea fiicei placerii
uniti erau cei doi precum carele de foc ale celor ce stapanesc clopotnita instelata
iar tanarul vanator cu restul popandailor se alaturara bucuriei lor
cu bucuroasa bucurie bucurandu-se
fiecare dupa stiinta sa
Duzu intra tot mai adanc in Peleuida beata de zbuciumul noduros pe care il simtea in adancul pe care nu si-l banuise
primind cu pleoapele grele cazute umplerea dulce-dureroasa
pana cand izbitura tiparului namolos aproape ca o rupse in doua
balaurul izbea in scutul osului de sepie
in pavaza impalatei Adelina
sau graurul mut se pierduse in busuiocul padurilor cum doriti
dupa care viperul uriesesc incepu sa-si scuipe veninul alb fierbinte
un lapte al capricornului
supa fierbinte a velocitosilor spori codati
fiind primita cu bucurie in scorbura inmiresmata a fiicei placerii atarnand moale scurgandu-se usor pe iarba albatruie tepoasa o balta de carne parfumata

EPPBHY/ t.i; col.iij …

Martie 21, 2009

tanarul vanator gasi fiica placerii
dama de verde pe care o impodobi cu scanteietoare pietre potrivite
nu inainte ca arhiescopolul BK sa o purifice & sa o traga in ulei sfintit

in imprejmuirea Ulukului toate lucrarile poruncite de Ba’hoy-abi se facura in buna randuiala
dupa juruinta

si iata tanarul vanator insotind fiica amurgului la drum de vara
lasand apele invapaiate ale siutghiolului la stanga
muntii in spate si la dreapta
spre crucea sudului
prin Zarabi, mereni, cumani negri, pecenegi, tatari, cumani albi, livezi de ciulini taiate de poteci batute in alb de oase
prin vipia vlaguita
in seara sarata
spre limanul incununat cu novacul Duzu
מ Arbuzu

EPPBHY/ t.i; col.iij ..

Februarie 20, 2009

cantarind vorbele batranului Kai Lulawa no Okila sin Patashon Asha Spus, ce-i era tata,
tanarul vanator hotari sa-l intalneasca pe Ba’hoy = Lumina Peninsulei
Ba’hoy = castelul negru ce infrunta falfaitul matasos al haripelor de liliac din clopotnitele mohorate
Ba’hoy, cel ce imprastie ciorchinele vinetiu al guvizilor de stabilopozi
Ba’hoy, cel ce se dezmiarda cu scancetul sobolanului sulitat

in seara fierbinte de vara mi se porni tanarul vanator la drum de pana-n zori
porni ciutanul prinzator pe cararuia alba strajuita de tufani stufosi, afrontati doi cate doi, cu radacinile la vedere din care picura seva salcie precum drumurile cretoase ale Limanului
pe poteca strajuita de plopi precum uriasi ridicati din gorganele strabatute de tevaria vizuinelor de popandai

iar cu noaptea cresteau aripile liliecilor din turlele de chirico mesterite

viperile fosneau in cuiburi de urzici
ciuful-evantai tanguiala sobolul poleit in argintul Lunii
pe pietre autonome gusteri turbati pandeau karkayachi licurind in tufe de bozii infiorate de briza marii si de muscatura pescarusului din scobarul placut mirositor
din scobarul taios jucand sub alb de luna pe firul murmurand stins pe sub anini negri

acestea intamplandu-se, pe umed-lazuliul eraldic incepu sa se inalte steaua celor doi heroi inca nefartati
noptatecul fruct de pe scutul Zarabilor, meteorul lui Idris desferecat din cula Fecioarei
descatusat incepu sa pluteasca cu mare jerba sclipicioasa

la cumpana noptii junele vanator zari Ulukul luminand oglinda sütgölului
strajuit de maimutele lui Typhôn atarnande de imprejmuirea Ulukului
care primira cuvantul de trecere in spaimoasa tacere

dupa care tanarul vanator isi indrepta mersul de pardos spre Ba’hoy ce mi-i ca o borta in zidul palatului de vara-toamna,
spre cel ce o moara de vant este
scorusul
scufundatul intr-o melancolica partida de sah impotriva unui afurisit de neastamparat de gin
adus de spate, prin borta umed-umbroasa, verzui inflacarata, tanarul inainta dupa zgomotul turnului lovind tabla
apoi cobori 7 trepte si gasi o bucata de paine si o cana de apa

un glas de arama il impietrui
glasul Preavestitului Asa Spus:
– aceasta ti-e rasplata ca te-ai ostenit pana aici
bucura-te de ea caci altceva nu vei primi
si, dupa cum vezi: precum deasupra, asa si dedesubt

la acestea ciutanul raspunse dupa obiceiul pamantului:
– vrednic si cu dreptate este pe tine a te canta
cu adevarat tu esti stapanitorulimprejmuitului Uluk si imprejurimilor sale
raiul tainuit, adapostul celor pierduti in valuri
lauda tie…

la care glasul de arama se facu auzit pentru a doua oara in aceste linii
sau
impetuosul Ba’hoy, leul intre stele, cel ce lupta cu pardosii, ii curma versul:

– tinere, lasa protocolul
sau, mai liric,
taci Orfeu, leapada Ermis lauta
timpul nu mai are rabdare

batranul ti-a vorbit despre Adelina
cea cu okii mierii, crestatori, lucii precum ferestrele,
in trup inalta, mandra Adelina
fiica lui Peleu

pe cea cu degete lungi, nu mult iernata,
o vei gasi in locul unde biruitii mei se imperecheaza trupeste, alandala, fara o cantarire reciproca initiala
in fum de hasis, sub lumina rosie, in betie
acolo unde imperecherea se face fara binecuvantarea zeitei csena careia adeseori i-am jertfit cu mare bucurie pe altaru-i din Peninsula

Adelinei, in trupul ei, ce pacate a facut sa-i fie iertate prin arhiescopolul peninsulei, Bazil, care s-o si unga pentru a o feri de suflul celui cu oki de smarald

trupul Adelinei cea mult fermecatoare
karalaleaua karaiflakului
cea ce-ntoarce voinici din cale
trupu-i dulce-amar precum amintirea unei amintiri
sa-l impodobesti cu agat, jasp, opal, topaz
toate ferecate in aur mohorat
asuprita sa fie de o coroana d-acelasi metal
panglice muiate-n sangeap sa-si prinda-n parul lung pe spate slobozit

astfel pregatita s-o duci in Pustiul Limanului pe cea al carei numar este 9
de Mercur protejata prin animalul sfant numit cherubim sa-mi fie sageata care sa curme zborul larg al Arbuzului
מ Duzu
plutirea-n cercuri sa i-o franga
sa mi-l pravale in fata pietei de peste

te vei jura pe spuma Istrului ca pe toate acestea le vei indeplini intocmai

tulburatul june se supuse

Ba’hoy-abi incheie acest post sfatuindu-l:

– cand vei auzi clanta de la templu, la cantatul cocosului, vei iesi din abisul tenebrelor spre a te bucura de apropiatul triumf al luminii

un boboc al răului: o căznire a unei MoToVeliste

Februarie 18, 2009

http://www.mtv.ro/stiri/blogul-zilei/yistamate-wordpress-com

nedumeriri sau cateva observatii coloristice cu privire la prima waye shinobi

Februarie 9, 2009

de fo doo zile ma framanta coloritul mioarei nazdravane (p-al ciobanului mi l-a explicat profa da romana, cum ca mustata nu-i galbioara/verde ca spicul graului, ci deasa; am lasat-o asa, dar cu oaia e mai complex).

deci portretul nazdravanei incepe cu lana plavita (alb-galbuie, balaie, balana, suedeza, galbioara, bloanda), dar patru linii mai jos e laie (neagra tuci, cioroaica, pacurie, harapina, cernita) – bucalaie (lana alba + bot si copite negre, nu florie). deci nici laie, nici balaie. sau cand laie, cand balaie, in functie de fundal. prima oaie shinobi. topindu-se in negrul de zavoi cu iarba de soi.

EPPBHY/ t.i; col.iij .

Ianuarie 2, 2009

in casa tatalui sau
vanatorul deschide gura si-i spune:

– am zarit pe coclauri un namil asemeni vierului neinfricat si salbatic
dihanie care nu-si mai incape in piele de-atata curaj si virtute
dihania ce-mprastie pe munte-n graba copoii, pe haitasii voinici
cand da vartej intr-o vale

novacul Duzu
Duzu מ Arbuzu
pardosul aprig, leul plaiurilor Limanului, cel cu colti taiosi,
leul fara preget, fara teama, aprig precum focul
precum focul pustiu ce izbucneste in adancul codrului
focul pustiind codrul adanc, focul purtat pretutindeni de vartejul vantului vijelios
iute, mistuitor ca focul, acest viteaz le e lupilor spaima si groaza
caci e deopotriva zeului razboiului, calaul barbatilor

spaimosul Duzu, cel ce pe oricine ar atinge, vesnic lovirea-i in carne patrunde si moartea dusmanului grabeste
cel ce e pentru dusmanii-i precum leul ce vine pe negandite in salasul cerbului cel sprinten
si puii de cerb ii rumpe, sfasie, despica, taie, zdrentuieste, imbucateste, sfarteca, gheraie, cioparteste, casapeste, hacuie, macelareste, hartaneste, spinteca, kopaneshte
iar cerbul nu poate nimic sa ajute, ci tacut, dosit, indura osanda

Duzu מ Arbuzu, ninjoiul suprem care scapa lamei calaului generalului suprem care nimiceste barbarii de la sud de Istru

din pricina acestuia mi-e teama sa ies in afara zidurilor Peninsulei”

in propria-i casa, tatal vanatorului deschide gura si-i raspunde infricosatului, atat de tanarului prinzator:
– fiule, nimeni nu-i mai tare decat Bahoy din Peninsula, CT.
puterea sa este asemenea ciocnitorului: de doo ori sapte
nimeni nu-i mai tare decat Lumina Peninsulei, regele nostru, cel sculat din adancul manastirii de tamaie, alba manastirea de tamaie
intampina-l si vorbeste-i despre puterea Duzului מ Arbuzului

el te va invata cum sa viclenesti leul din Limanu, anume cu o curtezana, Adelina Peleuida, cea cu karul pe piept
o vei lua cu tine in pustietatea Limanului,
veti incepe Kariceea
in care veti dovedi pe cel din adancul intunecimii: Preavestitul Asa Spus

EPPBHY/ t.i; col.ij …

Decembrie 27, 2008

dar ce sa citesti: un vanator
din cei care la panda de seara doboara sitarul in margini de prajinis sau paris
sitarul cu crestet de trei ori vargat in negru
sitarul care-si cheama dragostea quor, quor, quor
sitarul pe care-l sageteaza in luna a patra, luna cea mai cruda
in asfintitul purpuriu

dibaciul vanator care doboara ploierul,
cocosarul cu spatele scarlatat, sturzul lacom de vasc si melci sau sturzul mare, dar si graurii ce zboara in rotunduri palpaitoare, negre, indesate, flacari de lumanari negre pe lazuliul lunii a noua

vanatorul care frange zborul acestor paseri putin jucatoare,
mai mult triste, vietuind razletite,

preaiscusitul vanator intalni, la marginea prajinisului, la adapatoare, fata-n fata,

Duzul מ Arbuzul
preavestitul-asa-spus-din adancul-intunecimii

vazandu-l, vanatorului inlemni de groaza
iar groaza o duse cu el, in casa tatalui sau

inlemnit si tacut vietuia vanatorul in casa tatalui sau
teama ii rodea inima precum un vierme marul
si fata era asemenea celei celui ce-a cutreierat pustiul furtuna de zapada


%d blogeri au apreciat asta: