Dragă amice,

Începusem o misivă pe 25 octombrie, anul trecut. Era o stare de vreme stranie în târgul lui Bucur. Foarte frig și un vânt grozav, ți-era și frică să ieși din casă. Mă uitam pe fereastră și vedeam mormanele de iederă pe care urma să le strâng. Sau, mai bine, să le las să putrezească, să se mai îngrașe pietrișul din albia veche a Dâmboviței.

Mă convinsesem că singurii seniori rămași sunt popii. Să-i fi văzut cu câtă osârdie își apărau comitatele, cum băteau enoriașii în prag de alegeri, niște adevărați medievali. A apărut și o carte, „Artele marțiele și creștinismul”. Orice s-ar zice, shaolinii ilfoveni se antrenează. Îmi spunea cineva că a găsit gonoree pe ceva icoană făcătoare de minuni. Ultima dată când am intrat într-o biserică era plin de sculamentiste care cred că spălată e ca nouă. Ar trebui să schimbe săpunul. Cu alegerile a fost ceva scârbos, mihăiță întâiul et alaiul au dat un spectacol jalnic. Neagu Djuvara a avut o ieșire în care a explicat cârdășia regișorului cu ion iliescu, lucruri pe care le bănuiam și noi. Rezultatul îl știi.

De atunci a nins de câteva ori pe aici. Vremea îngrozitoare mi-a redeșteptat vechea nebuneală cu opus heraldicum. Nu fără foloase. Știu convingerea ta cu lectura ficțiunii, dar stai să vezi. Vorbeam noi de al treilea hacilic făcut de cavalerii călugări. Numai că nu erau prea călugări, și nici casa Arnotenilor prea sfântă. Toate piesele în stema asta sunt răsturnate și cheia se află în creștet, în motto-ul din Monselet. Pe toți i-au încurcat acele bretêches. Matei Călinescu a intuit ceva, dar i-au lipsit cunoștințele de heraldică. A găsit o definiție, care trimite la heraldică, în Tezaurul limbii franceze. Inexactă, și știi cât de exactă e limba franceză în acest domeniu. Sensul e de piesă onorabilă crenelată pe ambele părți. Cuvântul vechi înseamnă turn de asalt, acele turnuri din lemn, cu roți, acoperite cu piei proaspete care împiedicau incendierea și care aveau creneluri. Din turn n-au mai rămas decât crenelurile. Ca elinist care ești tu elinist (să nu ne depărtăm de formulările scânteietoare ale epocii în care am fost siluiți să viețuim), știi că Pirgu e turn de apărare. Numai că la Mateiu e de asalt. Adică un Helepol. Și nu uita că aceste turnuri erau prevăzute cu o punte volantă, un Sambuc. Ai auzit de un anume domn Sumbasacu?

De câteva zile mă uit la un desen al lui Mateiu care înfățișează, lângă un atlant panașat, patru scuturi. Primul e al lui, tăiat verde cu aur. Al doilea e cel mai interesant, cu trei trefle. Culorile nu-s clare, dar, din câte știu eu, pe la noi numai Bălenii au trefle în stemă. Numai că sunt rău așezate, roșii, prima răsturnată. Mai studiem.

A murit Nașu Bob, am aflat după o lună și ceva. Mâncam într-un loc fin, a fost ceva sfâșietor. Mă gândeam să-i fac o vizită și l-am sunat. Mi-a răspuns soră-sa. Nu înțelegeam nimic. Am și bocit, îți dai seama. S-a dus și ultimul mare boier și pescar. Am rămas numai cioflingari și pârâți. Care suntem.

Cu bine!

Etichete: , ,

164 Răspunsuri to “Dragă amice,”

  1. Blegu' Says:

    Dragă amice,

    Am primit (cu întârziere – din pricină de poștă) misiva d-tale.
    Aicea e cald și bine – vântul nu bate, oceanul e albastru.
    Pirgu e de nedescris – te sfătuiesc să nu te mai comiți cu el – mi s-a spus din înalte porți că e nu-i de încredere.

    Oarecum în ceruri, așa și pre malurile dâmbovițene.

    Cu simpatie – al d-tale Blegu’

  2. mulliganoglu Says:

    din afirmarea negatiei inteleg ca nu e de incredere. sau nici asa, nici pe dincolo?

  3. goguvangogh Says:

    deci ioz cam răcit. mănânc jumeri cu ciapă verde și smântână. heraldică de boschetar tradițional.

  4. colector Says:

    Coane mulli, sa-mi trag cangi, mi-a scazut febra dupa ce-am citit la tine pe foaie. Ultrameserie, sa-mi trag cangi.

  5. Blegu' Says:

    Dragă amice,

    „…afirmarea negatiei inteleg…”

    Ca să mă esprim pe înțelesu’ tutulora… (including – but not limited to GvG) e ceva „dincolo dă bine și dincoace dă rău” cum bine puncta un autor mioritic.

    Peseu: Pot dezvolta ideea mai adînc, mai profund, mai pîna mai sus de poale, zic, afirm și latru. Conștient fiind de grobianismu’ comentariului, cerșesc iertare: n-am doctorat, nu poci să-mi trag căngi, precum alții.

  6. colector Says:

    Blegoo, te vad infiintind partidul nationale “Artele marțiele și creștinismul”, pe rit vechi.

  7. Blegu' Says:

    „…Blegoo, te vad…”

    Vejnica problemă a intelectualității valachice: vede tot, știe tot, spune tot – la interogatoriu, la etaju’ doi, la sediu’ dîn Calea Victoriei.

  8. we Says:

    aia cu popii e rea:) crezi ca e un caz izolat, sau e regula?

  9. mulliganoglu Says:

    gogule, frunzele de ceapa verde merg ca podoaba la coif si slanina poti s-o pui pe scut, in bara.

    coane colectoare, nu m-as fi gandit ca mazgalelile mele au efecte antipiretice. merci!

    blegule, pot sa-ti trag io niste jordii pana-ti iei doctoratul

    we, io nu cred, nici macar in feminitatea blegului

  10. impricinatul Says:

    hola, amigos! popii sa suparat ca vacarii pe sat. maine-pomaine ii vezi ca voteaza francisc, francesco, pasaruicile din assisi!

  11. goguvangogh Says:

    Sensei, chiar nu se mai poate!!!
    Avem informații că toate informațiile noastre au fost manipulate de către niște manipulatori cu mani mai și pule mici…
    Agarici, Pulifrici, adică… mici…

  12. goguvangogh Says:

    errata, mari

  13. goguvangogh Says:

    mâna mare conduce pula mică spre pizda proastă, așa…

  14. goguvangogh Says:

    Șîșie, cum să facem mai repede ca să terminăm mai curând?
    România unde șede, România unde nu-i, sau România unde este?

  15. goguvangogh Says:

    da, te rog… fără we…

  16. goguvangogh Says:

    Coldea e un impostor. Numele municipiulului este Codlea. Orașul florilor, orașul serelor, orașul garoafelor.
    Ce garoafă e mai faină ca Coloromu pe haină?

  17. goguvangogh Says:

    Am beut cu eminescu, regret pozitiv. dar nu m-am îmbătat cu pleșu.

  18. goguvangogh Says:

    Dacă nu știi cine sunt, îți spun eu: cineva știe.

  19. goguvangogh Says:

    Am mințit când am spus că sunt sărac.
    Sărac e cel care nu are datorii.
    Eu sunt culduș.
    Adică, dacă mâine cineva mi-ar spune, bă, tu vrei o votcă, io, sărac și culduș, iaj spune:
    Da ce, nu poți să beau singur șampanie?…

  20. mulliganoglu Says:

    ieşti pă single smalț? (io-s pă un gulesgüliu prost)

  21. Blegu' Says:

    Corect e „șmalț” nu „smalț”.
    Să respectem hortografia limbii care este, zic.
    Halfel… total deacord cu GvG, ca gramatică, scriere
    și/sau păreri.
    „Hopa-hopa, Penelopa!” zise Neamțu Țiganu’ oarecum recent.
    (http://la-neamtu-tiganu.blogspot.com/2015/01/ai-carte-ai-parte.html)

  22. Abidida Says:

    nanana!

  23. goguvangogh Says:

    da e adevărat că ioanis e ungur?

  24. we Says:

    ” Primul e al lui, tăiat verde cu aur.” – cam tsiganesque…

    ” Al doilea e cel mai interesant, cu trei trefle. Culorile nu-s clare, dar, din câte știu eu, pe la noi numai Bălenii au trefle în stemă. Numai că sunt rău așezate, roșii, prima răsturnată. ” –treflele cam tot tsiganesti sunt… (veeezi! d’aia leutza avea 3 speracle, ca se tragea din bale-ni.)
    pai cati crai sunt, stamate? parca 3. 3 trefle, 3 crai. rosul poate inseamna viata, sau pur si simplu asa i s-a parut ca arata mai bine. prima e rasturnata, penca poate il reprezinta pe el.
    e vreo poza online?

  25. mulliganoglu Says:
  26. Buyer Says:

    mulliganoglu says nothing.

  27. mulliganoglu Says:

    Tsiganesque?! Haolio! Pai si stema Bizantului e tiganeasca

    Haolio! Si treflele tiganesti. N-ai inteles. Nu Mateiu a facut stema Balenilor. Ia-o usor, apele-s adanci!

  28. Blegu' Says:

    mulliganoglu a zis ceva la opt și cinșpe.

  29. mulliganoglu Says:

    😁

  30. Blegu' Says:

    mulliganoglu continuă să zică nimica la opt și opșpe.

  31. Blegu' Says:

    Unde-i boboru’… unde-i Garcea, Gogu (vanG) și restu’ dăscălimii?

  32. mulliganoglu Says:

    Mai ceva de zis?!

  33. mulliganoglu Says:

    La munca, poate

  34. Blegu' Says:

    Unde-i indignarea popolară la acest… nuș’ cum să-i zic… bătaie de bajocură la adresa cititorilor care este? Unde-s comentarii medicale, și de ce nu? Alea cu diacritice scandinave?
    Ce-i acilea frate?

  35. mulliganoglu Says:
  36. Blegu' Says:

    Sanchi muncă… la cerșit cu toții!
    V-am văzut în filme pă iutubuleț…
    Români, toți!

  37. mulliganoglu Says:

    Şatră, Fra’!

  38. Blegu' Says:

    Tăcerea mulliganogliască umple volume legate-n chiele.

  39. Blegu' Says:

    Lol.
    Chiar că șatră.

  40. mulliganoglu Says:

    Țigani, daaa… Ajutoare, verde şi aur, trefle, hai noroc-noroc etc.!

  41. Blegu' Says:

    Unii are saite, alții are mahala; acilea, havem ȘATRĂ!

  42. Blegu' Says:

    Corect e „Verde și HAUR”.
    Mîncați-aș.
    ………………………..
    Uoftopic:
    Chiar, mai e cineva interesat în heraldică la porțile orientului?
    Adică… la modul profesionist, zic.
    Hai, a fost un hiatus comunistic… da’ tot mai era uameni care era preocupați, cred.
    Nu-i știu pă nume, cre’ că se ascundea de secu.
    E o artă, ce dreaq’!…
    (hartă?)
    Da.
    „(H)arta nu e teritoriu’!

  43. mulliganoglu Says:

    Hartă, harte, hartane, copane, copănele

  44. Blegu' Says:

    BLEGU’ (bosumflat): „Io vorbeam serios…”

  45. mulliganoglu Says:

    Ca noi toți, pripăşitule

  46. Blegu' Says:

    https://twitter.com/Blegoo/media

  47. mulliganoglu Says:

    așa. și?!

  48. Blegu' Says:

    Click on pic, look into my eyes, see what I say.

  49. mulliganoglu Says:

    And ja la karutsu!

  50. Blegu' Says:

    Chela-la-uuUUU! …

  51. Blegu' Says:

    Să ne mai și culturalizăm:

    Într-un an, cândva-ntr-o vară,
    Nu știu unde, în ce sat,
    Un ovrei mergând cu marfă
    Într-o curte a intrat.
    Și cum intră el pe poartă
    Cu bagajul la spinare,
    Hop, îi sare înainte
    Un dulău urât și mare.
    „Ce să fac acum? se-ntreabă
    Bietul Ițic supărat.
    Dacă strig să vie omul,
    Pân’ să vie — m-a mâncat!
    Dacă plec pe poartă iară, —
    Aș pleca eu bucuros,
    Dar dulăul e în stare
    Să m-apuce pe din dos…
    Nici încolo, nici încoace,
    Eu mai bine stau pe loc;
    Și-am să-l iau cu vorbă bună, —
    Chiar așa să am noroc!”
    — Moi Grivei, zic zou, ascultă,
    De când umblu eu pe jos
    N-am văzut în toată lumea
    Un cățel așa frumos!
    Mă mai duc la târg eu, lasă,
    Ți-oi aduce un covrig.
    Ce folos ai dacă latri?
    Parcă-ți iese vrun câștig?
    Moi Grivei, tu ești cuminte,
    Ce-ai cu mine de-mpărțit?
    Am venit la badea Gheorghe, —
    Ei și ce-i dac-am venit?
    N-am să stau un an la dânsul,
    Plec îndată la haham…
    Dar dulăul se repede
    Și mai tare: Ham! ham ham!
    — Stai pe loc! Ai-vei mi-e frică!
    Ci păcat că n-am o pușcă!
    Badi Gheorghe, badi Gheorghe,
    Ieși afară că mă mușcă!
    Badea Gheorghe iese-n ușă,
    Dă c-o piatră după câine
    Și-apoi zice: — Nu te teme!
    Ține-ți inima, jupâne!
    Nu știi vorba românească
    De la moși-strămoși lăsată,
    Că un câine care latră
    Nu te mușcă niciodată?
    — Știu proverbul — zice Ițic —
    Că-l avem și la ovrei,
    Știu prea bine… dar e vorba
    Dacă-l știe și Grivei!

  52. we Says:

    pai zi si mie cat de adanca e apa asta.

    cu balenii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Familia_Br%C3%A2ncoveanu
    am mai gasit ceva intr-o carte cu si despre djuvara, eternul pretendent, cum ca balenii vor deveni sefii partidei pro-fanariote. cica familie veche boiereasca.

    cu purpura si bicefalul, pai tiganii intai au trecut pe acolo si or fi imprumutat stilul. totusi, ramane tsiganesque.

  53. we Says:

    am mai gasit asta:
    „https://heraldicaromaneasca.wordpress.com/b/”

    „FAMILIA BALEANU

    Aceasta familie este de fapt, o ramura a dinastiei basarabilor, iar numele vine de la stravechea lor mosie: Baleni, din actualul jud. Dambovita.
    Genealogia Balenilor poate fi urmarita pana in sec. al XV-lea, iar armele acestora sunt:

    In 4 parti: 1. Buhnita; 2. Cetate cu o scara; 3. Un corn al abundentei; 4. Trei frunze de trifoi.”

    Trei frunze de trifoi…3 trefle, una cazuta. o fi cazut vreo ramurica a lor. sau el se crede balean. 3 crai. or fi primele 3 arme, fiecare reprezentand pe unul.
    sau o ia cu alchimia.
    sau se juca cu creioane colorate.

  54. mulliganoglu Says:

    d’Andouins, Bastet de Crussol, de Launay, du Verdier, Rousset, de Bontoux, numai neamuri de tigani.

    we, eu ma miram de ce Mateiu, cand a reprodus stema Balenilor, atat intr-un desen legat de Craii, cat si in cartea lui Lecca, nu a tinut cont de acest detaliu, ca treflele nu-s in culoare naturala, ca sunt rau asezate si prima e rasturnata. iar detaliile astea sunt esentiale, heraldica e o stiinta exacta.

    vad ca ai rezolvat repede questa. poate ma ajuti si la altele, cum e aia cu leul in canton. asta o fi facuta tot de vreun zugrav, vreun tigan Gioto?

  55. we Says:

    francii, dupa ce s-au vazut stapani pe halci din galia, si-au tras rapid embleme, steaguri, steme, prin imitatie della roma si de multe ori pt. pastrarea desenului de pe scut sau pe unde il pusesera. asta, si prin incurajarea fatisa a popimii, ca asa ii faceau placere stapanului si cantau glorie lu’ hristos. la origine, multi din noii aristocrati erau niste brute care se vazusera dintr-o data stapani peste pamanturi cat sa cuprinda calaretul in 3 zile si basca o movila de aur.
    ciocanul lui thor a fost inlocuit de un camp cu cruci stilizate, sa arate potenta stapanului. sau aripile de corb cu o acvila.acum zicem ca’s transformari invariant-topologice ale raiului pe pamant. dar motivatiile originale sunt mult mai omenesti, i.e., poate tre vazute si in context istoric.

    merci pt. referinte. chiar sunt curios cum e cu stiinta asta exacta.

    stamate, eu am incercat sa ofer niste explicatii off the wall, mai humane. nu am vazut stema, sau am trecut peste ea. de aia si intrebam de vreun link. daca exista, poate a facut-o cand era beat. exista marturii prima mana despre momentul cand a desenat acea stema?

  56. mulliganoglu Says:

    Scuze, cred ca n-am inteles, tu vrei sa demonstrezi ceva gen „stiinta gloriei e o prostie”? Cum adica era beat?! Ce ti se pare inuman in setea de glorie? Iti dai seama ca Mateiu avea o armata de cronicari pe langa, ii notau fiecare miscare.

  57. we Says:

    Well, tocmai asta e. ca nu vad cum poate fi stiinta si gloria e dubioasa. Sunt niste artefacte, clar componente ale culturii. Nu vad absolut nimic obiectiv in ele, nu mai spun de vreuna din proprietatile necesare ale unei stiinte (exacte). Glorie zici…care a ajuns sa fie cumparata? Care are inceputuri dubioase? Gloria cui, pana la urma? Poate doar a celui care a conceput artefactul.
    Tocmai ca setea de glorie mi se pare atat de umana incat ii vad inceputurile in alpha males ale unor triburi de cimpi.

    Ce am vrut sa spun cu starea de beat e: nimeni nu a fost acolo ca sa dea seama de ce si cum MC a facut acel desen, in felul pe care l-a facut. Neavand nicio dovada, p-ul oricarui cauze posibile e nenul.
    Putem da explicatii post-, cum ca, pt. ca, dar toate sunt mai mult sau mai putin inventii pana la proba marturiei directe.
    Poate a vrut sa faca misto de vreun Balean – era vreunul din ei intr-un guvern antipatic lui MC? Dupa descrierea blazonului si dupa descrierea ta, seamana a poceala expre. Tsiganesque, cum ziceam.

  58. mulliganoglu Says:

    Ce sa zic, we, ma bucur ca ai adus lumina in ceata asta deasa. Era nevoie de un spirit cartezian in magură. Mai astept parerea blegoolui, sa fac media aritmetica si gata, am rezolvat-o si p-asta!

  59. Blegu' Says:

    BLEGU’ (sfios): „A chemat cineva cățelu’?…”

  60. mulliganoglu Says:

    Lasa sfioseniile si da-ti cu parerea experta

  61. Blegu' Says:

    Spre deosebire de caligrafie – care e o artă, heraldica ESTE O ȘTIINȚĂ.

    E dificil de conceput ideea că Mateiu Caragiale (care e citat in diferite cărți streine ca fiind un specialist în domeniu) a făcut vreodată „mișto” de știința care pentru el era extrem de serioasă.

    Acuzațiiile de „neseriozitate” la adresa lui MC în ce privește heraldica provin din batjocoreala lui taică-său – un grecotei agresiv, lacom de parale, incapabil să recunoască noblețea chiar și atunci când era plesnit peste ochi cu ea. Un fanariot mahalagiu, adorat de neamuri-proaste, ca să mă exprim delicat.

    Dată fiind implicarea lui MC în heraldică, înclin să cred că detaliile menționate de d-ta („…treflele nu-s in culoare naturala, ca sunt rau asezate si prima e rasturnata…”) ar putea conține un sens profund, ascuns. MC era un iubitor de taine și secrete.

    E posibil să existe explicații în alte pajuri „greșite” – istoric vorbind.
    În heraldică, nimic nu-i întâmplător – orice schimbare are o motivație. Evoluția stemei României e un exemplu – heraldica românească e la liber pe wiki.

  62. mulliganoglu Says:

    Am emotii, blegoo e de acord cu mine! Gata, Iisus vine!

  63. Blegu' Says:

    Am scris serios.
    Inversarea treflei poate avea un înțeles profund – poate fi ceea ce hamericanii numesc „update” – pentru o anume stemă reprezentativă – fie de familie, de stat ori de persoană fizică hautorizată.

    Repet: anumite „greșeli” în heraldică nu-s deloc „greșeli” ci reprezintă o schimbare propriu înregistrată de către herald.

    N-avem cum să-l întrebăm pe MC despre detalii… dar cred că putem avea încredere în seriozitatea cu care el a tratat știința.

    Rămâne pentru noi să descifrăm pecetea tainei.

    Semnele sunt acolo. Poate nu suntem noi capabili?
    În definitiv, Voynich manuscript nu-i înțeles (încă).

    Partea a patra din Kryptos nu e descifrată (încă).

    Am să închei citând partea întâi-a din Kriptos:

    BETWEEN SUBTLE SHADING AND THE ABSENCE OF LIGHT LIES THE NUANCE OF IQLUSION
    (http://en.wikipedia.org/wiki/Kryptos)

    Ham-ham!

  64. mulliganoglu Says:

    E evident ca arata o intamplare care a schimbat totul (desi cred ca e stema unei familii de alianta, Balenii, ca si Gradistenii, Dudestii sau Balacenii au un cavaler implatosat in argint in stema). De ce Mateiu a ignorat (aparent) aceasta particularitate (culori nenaturale, rea asezare, o piesa rasturnata)?! Desi stima lui pt. Baleni era mare, face observatia ca ultimele generatii au produs prototipuri de cretini. Vrea sa purifice stema intr-un cuptor heraldic?

  65. Blegu' Says:

    Nu cred că e vorba de „purificare”.

    Mai degrabă, a simplă recunoaștere a unei realități.
    Desigur, asta e interpretarea mea, dar – din nou! – MC nu se juca țurca cu heraldica.
    Pentru el, era un subiect (posibil) mai serios decât literatura ori poezia.

    Ești gata să descîlcești misterul?

    Poate să ia ani de zile. Istoria României (heraldice) e relativ sărăcăcioasă, din motive evidente – comuniști, miștocărie, mahalagism.
    Să ajungi la o concluzie (tentativă) implică un studiu aprofundat de istorie – unde documente ori mărturii sunt puține ori maltratate.
    Puțini sunt cei care rezistă la manelismul contemporan.

    Nefiind român, interesul meu e pur istoric – heraldica fiind una din cele mai neînțelese și neapreciate științe în lumea de azi.

    Într-adevăr, există mai mult interes pentru astrologie și horoscopie decât pentru heraldică – deși heraldica e o știință – iar cele două menționate înainte sunt aiureli pentru pițipoance.

    Pentru mine, MC e la același nivel cu Matila Ghyka – oameni mai presus de noroiul veșnic de la porțile orientului.

    Le nombre d’or. Rites et rythmes pythagoriciens dans le development de la civilisation occidentale (1931) which ran into many editions and was prefaced by his friend and admirer Paul Valéry (translated into Italian, Czech, Spanish, Polish)

  66. we Says:

    @m:cred ca e o confuzie la mijoc. nu m-am referit la heraldica. ci la motivele de a pune niste simboluri pe un scut. nu ce are scutul cu stiinta. erau niste reguli, un sistem de codare si mai aveai nevoie de un pictor bun. daca pictorul le avea cu facutul de blazon si mai bine. parca si durer a facut asa ceva.
    heraldica e cu totul altcv. nu’s sigur ca’i o stiinta, fiind deja o ramura/specializare/metoda a istoriei. chiar daca o metodologie bine pusa la punct.
    te poti pacali cu interpretarile pana nu ai alte dovezi. un exemplu: leii de pe blazoane, flamuri etc. f. mult folositi. numai ca pana la stabilirea contactelor comerciale cu arabii din spania si mai ales pana la cruciade f. putini stiau cum arata de fapt un leu. nu era asa de usor sa ajungi din bretania la lei.
    cativa popi si navigatori se mai laudau. dar descrierea era intotdeauna inflorita. ca avea 6 picioare, ca avea gheare de vultur, ca avea 2 cozi…ce visa fiecare.
    deci daca unul isi punea un leu pe scut, ce punea de fapt? si peste cateva sute de ani vin altii si o dau cu interpretarile.
    apropo: daca nu ma insel prea tare, astea cu blazoanele iau avant cam in timpul cruciadelor – ieseau baietii in lume si vedeau cum se picteaza.
    deci desenul cu pricina e in cartea lui lecca? & parca am zis si eu ceva de posibilitatea de a fi facut misto de baleni.
    last: nu cumva si el isi pusese un camp verde cu o dunga galbena pe nu’s ce drac de blazon?

    bleago nu stiu care din voi a scris cretinismele alea serioase. nu stiu care a fost intentia ta, da’ vizibila este nesimtirea cu care faci copy-paste si imiti stilul unor bloguri de 2 lei. & tocmai am citit despre un neamt care scria pe la sf. sec. XVIII ca unii boiari n-aveau treaba cu blazoanele de pe trasurile second-hand de la viana. asa ca las-o cu „studii serioase”, mazeto.

  67. garcea Says:

    blegule, io duminica dorm pin´la prinz si prinzesc pin´adorm.

  68. Blegu' Says:

    @garcea –
    Aha.
    Ei, o să țin minte, dacă nu uit.

  69. heraclitorisu din fes Says:

    deci garcio, aici era vorba de o ştiinţă, nu de o cultură.

    deci, cele mai mişto blazoane mi se par alea complicate, cu arabescuri stilizate discret, înfăţişând 4 pule masive cu câte 5 picioare, călare pe 14 vulturi cu 3 ţîţe rotindu-se pe un cer albastru imperial, sub care pasc liniştiţi 5497 de pârşi kirghizi pândiţi de sub pământ de câţiva kami beţi şi păroşi între dinţi… care toate astea se văd numa de la 10 metri, când deja nu mai contează cu cine te baţi sau pentru ce, că doar n-ai venit floarea din grădină…

    oricum, io când aud de heraldică, îmi aduc aminte de metoda allen carr. îmi aprind o ţigară, ca să mă abţin de la labă.

  70. heraclitorisu din fes Says:

    blegule, cică tipu care a inventat wikipedia ar fi fost influenţat în gândire de altcineva… plm, tot felu de speculaţii…

  71. garcea Says:

    ma, nu stiu, dac´as avea n´ar putea sa lipseasca sticla de palinka si cinepa..in consecinta: io blazonu´l port pe metabolism!

  72. heraclitorisu din fes Says:

    valoare de valoare – blazoanele hepatobiliare!

  73. garcea Says:

    aia cu valoarea au blazonu´pe gingie.

  74. bostan herald Says:

    te-am aşteptat, iubire, te-am aşteptat,
    pân-am lăsat, precum un herb blazat,
    o dîră tristă de cîcat
    uscat
    pe un asfalt umed crăpat.

  75. garcea Says:

    mnoah ce sa zic..vino iubire, vino, dar simultan te implor sa nu uiti sa si mai pleci caci iubirea pe veci se transforma´ n beci

  76. noica noi dapăi alţii Says:

    cultura nu ne mântuie, dar ne place, ahahaha!

  77. oana pellea da şi când bellea Says:

    flamura cu gaură prin care se vede lumea de apoi…

  78. oana pellea da şi când bellea Says:

    cumpăraţi mara bănică, are insuficienţă mică.

  79. oana pellea da şi când bellea Says:

    lavinia şancru (moale) confecţionează mandale.

  80. Blegu' Says:

    Aia cu „flamura cu gaură prin care se vede lumea de apoi…” e foarte profundă, dacă-mi dați voie să mă exprim astfel.

    Emblema înlocuită cu gaură conținea munți, păduri, ape albastre, sondă de petrol – simbol al independenței energetice – multe spice (presupuse a fi de grîu), precum și o panglică tricoloră.

    În locul lor… a rămas o gaură – prevestitoare de soarta neamului și locului.

    (nici Pleșu n-ar fi pus-o mai bine…)

  81. garcea Says:

    cind incepusem si io sa´l simpatizez pe belgu´ a inceput sa molfaie nostalgic moastele lu´ceaska..ba belgule, baga ba la cap: am schimbat un rahat mare, dens si urit mirositor cu mai multi rahati mai mici densi si la fel de urit mirositori. that´s all

  82. Blegu' Says:

    BLEGU’ (brusc interesat): „Așaa… și? Ce propui că-i de făcut?”

  83. we Says:

    independenta energetica my ass. poate daca dadeau drumul la toate reactoarele…in schimb au pus hidrocentrale pe toate raurile, ca sa avem becuri arzand in sate, distrugand pt. totdeauna zona respectiva. rafinaria de la navodari, facuta de-an pulea de cretin a schimbat curentii de tarm pe o distanta pe cativa km, ca de aia plajele din cta-mamaia erau mancate de apa. si ce facea mare rafinarie? rafina petrolul altora pt. benzina altora, poluand TOT. nu era niciun control ecologic – ce aia, hahaha? de au distrus TOT in zona. si de ar avea marea neagra curenti verticali, ca pestii sa aiba o sansa mai la adancime…da’ are numai orizontali. cumparam bealgo energie de la rusi, macar in virtutea varsoviei. cumparam pe moneda „interna” si vindeam la dumping pe dolari.
    vito.

    ce-i de facut? sa te spanzuri. da’ incet de tot, sa pleci si tu cu o placere din lumea asta.

  84. we Says:

    ia zi bealgo cum era cu bazele de date ale tiganilor in epoca ceasca? cum erau ei plini de carti, anticariate de anticariate? in mod sigur ca avea si carti de heraldica,

  85. garcea Says:

    Blegule, eu nu propun nimic. eu doar semnalizez ca gaura era acolo inca dinainte sa ne nastem noi, o acoperisera doar cu niste propaganda de prost gust. unde sunt iluzíle mele..

  86. Blegu' Says:

    Comentariul meu se dorea a fi ironic.
    Blegu’ regretă confuzia.

  87. garcea Says:

    @Blegu´
    mi´am pierdut si io umoru´..

  88. Blegu' Says:

    @Garcea:

    Deci, avem o gaură.
    Cum procedăm?
    O umplem?
    O astupăm?
    O futem?

    Întrebări pline de egzistențializm francez, ca să zic așa și nicicum altminterea.

    Istoric vorbind, omenirea a fost preocupată de găuri încă dîn hepoca paleolitică, deși astuparea intrărilor în peșteri nu a fost soldată cu succesuri totalitare.

    Egiptenii hau hîncercat să conțină găurile construind piramide peste ele – peste găuri, hadică. Eșec total – găurile a rămas în ciuda volumului dă chietre puse peste. Ca dovadă – archeologii le-a găbjit, hoții a intrat – s-a furat tot ce era în găuri.

    Grecii a renunțat să astupe găurile – doar să le apere – precum în filmu’ cu pricina – 300 și cam așa ceva.

    Romanii… luând egzemplu dă la greci a tăiat gaura în doouă și a făcut arcu’ roman – folosit și azi, în construcții.

    În evu’ mediu, arcu’ roman (presupus a fi vaginal) a fost îngustat după preferințele nemțești rezultînd harcada gotică în combinație cu felurite turnuri și turnulețe falice. Diferite studii care compară diametru’ turnurilor cu deschiderea găurilor gotice e la liber pă internețe.

    În epoca victoriană, omenirea a renunțat să se lupte cu gaura – a fost folosită doar în pornoșaguri scrise și ilustrate. Industrial/constructivist vorbind, gaura a fost ridicată la rang(ă) de importanță macsimă – vezi turnu aifăl, chestii englezești, alea-alea.
    Practic, s-a încercat înconjurarea găurii cu alte materiale – fier forjat, fier turnat, ciorapi, jartele, floci.

    Epoca modernă aduce un aproci nou: n-avem treabă cu gaura – doar o egzaminăm și o definim ca fiind o gaură_ vezi S. Hawking și studiili lui asupra găurii – al dreaq’ schilod – în scaun cu rotițe, da’ tot încercă să cerceteze gaura!

    Momentu’ de hîntorsătură în lupta homului cu gaura a venit în unamienouăsuteoptzecișinouă când un bobor isteț (boboru’ romîn) a descoperit gaura (haura?) dîn steag. Fiind o gaură oricum, românii a luat paregzamplu dă la ovrei și-a zis: O TĂIEM ÎMPREJUR!

    Tragic, inițiativa valahică a rezultat într-o gaură și mai mare.
    Feluriți cercetători de seamă a găurii, cum ar fi B, G, GvG, M și alții încă mai studiază gaura – ce e ea și cum ne relatăm la ea.

    Gaura râde dă ei.

    (porțiuni dîn comentariu au cost copiate dîn uichipedia)

  89. we Says:

    garceo, e greu sa detectezi asa zisul umor cand nu ai hinturi in text si nici ceva asemanator in trecut.
    pd. alta parte, „glumesc” e cea mai usoara scapare. „am glumit” hahaha. in plus, vorbim despre un troll.

  90. Blegu' Says:

    Uoftopic:
    Uoamenii se împarte în doo categorii:

  91. Blegu' Says:

    „E greu la oraș…”
    (Anton Pann – „Proverburi Adică Zicale Sau Povestea Vorbii”)
    Enescu Ștefan, premiantul III, clasa IV primară, 25 Junie 1921

    http://www.blegoo.com/?attachment_id=2940

    Și:

    „E lesne să te loghezi, greu e să pricepi de ce”

  92. garcea Says:

    blegule, interesanta „matefizica” orificiilor! pare a fi chiar veriga(halta gaura) lipsa din adn ul din care face parte si „pizda e mama naturii”.

    we..nu prea mai am resurse ca sa fraternizez cu tine; sa ma scuzi.

  93. goguvangogh Says:

    ultimele cercetări despre găuri au demonstrat că din ele unii se nasc plini de sânge, alţii plini de cîcat.

  94. we Says:

    ??? garceo ti-am cerut asa ceva?!? da’ daca te simti tu mai bine…cum vrei tu.

  95. Blegu' Says:

    În realitate, filozofia găurii – considerată idealistic – e mai complexă decât postulează GvG.
    Orice gaură – de steag, de mamă ori de piramidă nu funcționează doar într-un singur sens, procreativ adică; cercetătorii valahi au demonstrat asta întregii omeniri, folosind celebra axiomă: „te bag în pizda mă-tii”, hóper édei deîxai !

    Pentru cei pasionați de subiect, recomand „Analyse und Studium der Löcher – als philosophisches Argument ausgesetzt” – Christian Wolff (1679-1754) – de vânzare la orice librărie.

  96. colector Says:

    Blegoo, semestrul asta am de tinut un curs de spatii metrice in care un capitol important se refera la multimile conexe si simplu conexe, adica pe germana ‘multimi cu gaura sau fara’.

    In matematica e mai putin important sa intri in sau sa iesi din gaura; intrebarea relevanta e daca poti sa-i dai ture si eventual s-o restringi in mod continuu la un punct. Daca nu poti, nu poti. Ca in povestea cu facilitatea coordonata.

  97. Blegu' Says:

    BLEGU’ (cu voioșie): „Precum egzemplifică Dom’ Profexxor, preocuparea uamenilor cu găurile e universală. Valahia a fost întâia națiune care a pus gaura pe steag! – să nu uităm asta – cum am uitat stiloul, nota zece, aveonu’ cu reacție și barză-brînză-viezure!”

  98. we Says:

    uite aici, clampa, inca un steag cu gaura, tot in mijloc:

    ia zi, si acum ai facut misto, ai fost sarcastic et al. pe bune, te/va plictisiti crancen. mai ia pune mana pe o carte, ca nu iti vor pica unghiile.

  99. mirabela gaură Says:

    Dormeau pe-o frunza doua stele
    Ca doua inimi de argint
    Iar eu visam ca esti cu mine
    Ca te sarut ca te alint.
    Dormeau pe-o frunza doua stele
    Cand seara-n taina se lasa
    Si fiecare dintre ele
    Era o lacrima de-a mea

  100. mirabela gaură Says:

    problema nu e gaura, e blegu, că ce zice el de gogu, care știm că e sărac… de la cine știm noi că știe…
    un prost bogat e un om inteligent.
    un om sărac e un om sărac.

  101. mirabela gaură Says:

    cine n-are blog, să-și cumpere!

  102. mirabela gauer Says:

    în această lume tristă, unii-s mici, alții există.

  103. mirabela gauer Says:

    blegu bandiiiit! cunoaște la scormonoșală! tie tataaaa!

  104. mirabela gauer Says:

    stema de la giurgiu
    [IMG]http://i57.tinypic.com/k156jc.jpg[/IMG]

  105. mirabela gauer Says:

  106. mirabela gauer Says:

    cula care ne arată pula.

  107. mirabela gauer Says:

  108. mirabela gauer Says:

  109. mirabela gauer Says:

  110. mirabela gauer Says:

    nu-i nimic mai eclatant ca poetu-echidistant.

  111. mirabela gauer Says:

  112. mirabela gauer Says:

  113. mirabela gauer Says:

    asta este viața mea, blazonu și heraldica!

  114. mirabela gauer Says:

    zi-le, sorine, bagă, salame, la cule cu termopane!

  115. mirabela gauer Says:

  116. mirabela gauer Says:

  117. mirabela gauer Says:

  118. we Says:

    fucking unbelievable. sunt platiti sa manance, sa bea si sa se distreze.
    pe ce da banii TVR-ul…

  119. mirabela gauer Says:

    Singurul răspuns decent al lui Dumnezeu în fața prostiei este arta.

  120. mirabela gauer Says:

  121. mirabela gauer Says:

    Urmează și răspunsul pentru cei vinovați de prostie agresivă, popular numiți cei răi.

  122. mirabela gauer Says:

    Dragă amice, cât vom mai sălășlui p-acilea, noi vom fi. De restul să se ocupe cine trebuie.

  123. goguvangogh Says:

    Nu eu spun toate astea, voi nu le tăceți.

  124. Buyer Says:

    BLEGU’ (clefăind): „Că ce zici Gogule?… Io mîncam o fasolică la cratiță… mai zi odată, că eram preocupat”

  125. Blegu' Says:

    @GvG: O să mai zic decît atîta:

    „And I believe
    These are the days of lasers in the jungle
    Lasers in the jungle somewhere
    Staccato signals of constant information
    a loose affiliation of millionaires
    And billionaires, and baby

    These are the days of miracle and wonder
    This is the long-distance call
    The way the camera follows us in slo-mo
    The way we look to us all, oh yeah
    The way we look to a distant constellation
    That’s dying in a corner of the sky
    These are the days of miracle and wonder
    And don’t cry baby don’t cry
    Don’t cry, don’t cry”

  126. gogu sinagogu Says:

    l-am bănuit de mult pe r. banciu că a avut o copilărie chinuită, o carieră dubioasă și o netemeinică avere de limbă română, cucerită printre beții studențești la labeș boliai. la franceză încă nu mă pricep.

    mă fascina, însă, ce e drept, apetența lui pentru geografie. limitată, ce e drept, la google maps.

    dar când n-ai fost niciodată în tunisia, fostă colonie franceză, și n-a fost, că e foarte sărac, deși se declară francofloc,

    și crezi că numai turiștii mediocri și fără pretenții se duc în tunisia, doar după ce ai aflat că au fost uciși niște turiști pe-acolo… e atât de ridicol, încât te râzi de te piși bile de rulmenți ruginiți în clorhidric.

    și când te mai dai și teolog, creștin sau islamic, după ce n-ai citit nici facerea, nici cea mai sură sură…

    tichișînfrexă, băi, sfertodoctule!

    mă doare tare, exact cât ar trebui să te doară pe tine, papagal de venezuela.

    revin la ce-am spus pe blog de vomă, și am șters, că nu e frumos:
    prostia e demnă de milă. dar și de silă.

  127. gogu sinagogu Says:

    știți de ce spun toate astea aici: nimeni nu poate comunica cu acest om on-line.
    dovadă de prostie intangibilă și impunitate țopistă.

  128. gogu sinagogu Says:

    între 45 de dezacorduri crase și nescuzabile de chelie pe săptămână și 3 udre arestate pe zi, prefer un ministru de finanțe care fuge cu sacoșa de 1 leu prin cimitir…

  129. gogu sinagogu Says:

    cică e o carte tare la modă, școala zeilor. da ce, mă, grădinița nu le-ajunge?!

  130. gogu sinagogu Says:

    la arest, ca pă elena udrea, ahahaha!

  131. Blegoo Says:

    Gogule… spune cum putem să te ajutăm.
    Vorbesc serios, nu fac ‘șto.
    Eu înțeleg durerea ta, doar că nu știu cum s-o alint.

  132. gogu sinagogu Says:

    Are cine, stai tranchila.
    Ironia era că eu vream să ajut.

  133. gogu sinagogu Says:

  134. gogu sinagogu Says:

    mai așteptăm…

  135. gogu sinagogu Says:

  136. gogu sinagogu Says:

    Dar mulțam de șto.

  137. gogu sinagogu Says:

    pentru toți dujmanii mei de pă gloaba aista:

  138. Blegoo Says:

    Păii… ai ajutat, nu?
    Kestia e… cine te ajută pe d-voastră?

  139. Blegoo Says:

    BLEGOO (amenințător): „Așa Gogule? Cu paru’ băh? Bine băh…”

  140. gogu sinagogu Says:

    să-l vezi la water diviner ce știe să joace la mingiac de turcoaice rusăști!

  141. gogu sinagogu Says:

    ei, până una-alta, să vedem ce mai e prin cultura dreaco-geticăcă tot suntem în prostu paștelui…

    http://gzt.ro/nesfanta-treime-se-pogoara-in-constanta-la-carturesti/

  142. gogu sinagogu Says:

    papa e papa. da papacostea nu e nai. că ieșea cacapostea.

  143. gogu sinagogu Says:

    se pogoară, că ce pula mea să facă… doar n-o să urce…

  144. gogu sinagogu Says:

    Domnule Blegoo,

    De când e lumea asta făcută de Dumnezeu,
    Și e dăstul dă binie făcută,

    Nu s-a pomenit om,
    Lăsat de Dumnezeu,
    Să moară de foame.
    De Dumnezeu.

    Iar eu sunt din ăia.
    Îndăstulați.

  145. gogu sinagogu Says:

    Banii, politica și curvele sunt pentru microbi.
    D-aia sunt așa de mulți microbi.
    Și d-aia avem și sistem imunitar.
    Ca să nu credem în parlamentar.

  146. gogu sinagogu Says:

    Călcăm în fiecare zi pe cîcați de oameni, de câni și de javre rusești.
    Păcat că nu mai ești român, românie, da-i binie că mai ești.

  147. gogu sinagogu Says:

    La 33 de ani Isus murea fiindcă a spus adevărul.
    Îți dai seama cum mă simt eu la 47?

  148. gogu sinagogu Says:

    Blogul acesta este de aur. Este aseptic și antiseptic.
    Mulțămim ție, Mulli-sama!

  149. gogu sinagogu Says:

    Am fost tânăr şi am îmbătrânit, dar nu l-am văzut pe cel drept părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea.
    Un prost.

  150. Blegoo Says:

    Ad Hominem:
    „…afirm că internetul e plin de câini râioşi care, ascunşi în spatele monitorului, găsesc tupeul să latre. Şi mă enervează teribil etichetarea pe baza furiei pe care o simţi când pui la punct câte un gogu fără şapte ani de acasă care crede că se poate trage de brăcinari cu tine pentru simplul fapt…”

    Este că e ad hominem?
    Ori este că sunt io prost?

  151. gogu sinagogu Says:

    ad labam, de urs:
    când mă refeream la javre, nici prin gând nu-mi trecuse de mătăhăluță. dar să presupunem că sunt prost.

  152. gogu sinagogu Says:

    orișicât, preacurata și preanevinovata n-are gusturi rele…

  153. gogu sinagogu Says:

    (și așa, în timpul tău liber) „Ce mai scrii?

    O carte pentru care mă voi muta la Oradea în toată luna aprilie, s-o documentez la sânge. Subiectul vi-l povestesc la Constanţa…“

    și-a plecat tanța-n constanța,
    și-a venit la săptămână,
    a venit cu ceas la mână,
    și cu burta pân’ la gură, tanțoooo…

    deci, ca să scoți o carte pe trimestru, trebuie să te documentezi măcar o lună. pân la sânge, adică… 3-4 zile… or fi mai ieftine tampoanele la oradea decât la constanța?…

  154. gogu sinagogu Says:

    „Nu zic, Eminescu e mare şi glorios, deşi şi el a murit fără să i se fi confirmat asta în timpul vieţii…“

    Păcat că a murit neconfirmat, nu-i așa?

  155. gogu sinagogu Says:

    postulat: când scrii o carte, apăi o scrii, futu-i mama ei de carte!

  156. gogu sinagogu Says:

    de aici și conjectura: mai bine fuți o carte, decât s-o scrii.

  157. Blegoo Says:

    Citat:
    „ad labam, de urs:
    când mă refeream la javre, nici prin gând nu-mi trecuse de mătăhăluță. dar să presupunem că sunt prost.”

    Păi… nici eu.
    Da’ mi s-a părut amuzant paragrafu’ dîn interviu, unde „câinii” sunt alăturea de „gogu”.
    Posibil să nu fi fost intenționată împreunarea, da’ eu prefer s-o iau în serios fin’că dîn cotețu’ meu, se vede doar un singur „GOGU” – și știm cu toții cine-i ăla.

  158. gogu sinagogu Says:

    http://ro-urbnstyle.blogspot.ro/2015/03/lansare-de-carti-3-scriitoare-ro.html

  159. gogu sinagogu Says:

    „Lorena Lupu, bloggerita si scriitoare, purta o rochita simpla rosie cu foarte putina dantela,
    imi placea combinatia rochiei cu coperta cartii care era albastra cu rosu :-)
    Dansei i-am si cumparat cartea pentru ca
    mi-a placut ideea originala de a face o carte cu Dona Juana, corespondenta la feminin a lui Don Juan :-)“

  160. garcea Says:

    plus ca cartea probabil ca se asorta cu pestele de sticla asezat nonconformist pe raftu´bibliotecii.

  161. m Says:

    Sumbasacu este, la fel ca Pirgu, nume de origine greceasca.

    Din pacate, desi argumentarea dvs este interesanta, se poate sa fie invalida (punctual, in cazul numelui de „Sumbasacu”).

    Din cate stiu, acest nume exista inca in Romania ca nume de familie. Este originar din Grecia, fiind varianta „romanizata” a numelui grecesc „Soumpasakos”

  162. mulliganoglu Says:

    m, nu vad de ce originea greceasca a Sumbasacului ar invalida teza mea. din contra, Craii… imi pare un meta-rebus anagramat.

  163. m Says:

    Nu prea vad cum Mateiu, roman de origine greaca, in stranse legaturi cu comunitatile elene de la vremea respectiva, ar folosi numele Sumbasacu pentru o trimitere la „sambuc”. Totusi, interesanta teorie.

    In ceea ce priveste Pirgu, mi se pare plauzibil si chiar frumos.

  164. mulliganoglu Says:

    pai sambuc tot din greaca vine. de ce n-ar fi un joc de cuvinte?!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: