MJK catre NAB. 7

Nu mă pot introduce așa ca un bivol prin forța coarnelor, trebuiește subtilitate


Sâmbătă, 9 ianuarie [1907]

Dragă Amice,

Mă grăbesc a răspunde immediat la scrisoarea ta, care m-a pus pe gânduri. Afacerea cu le vieux chameaux nu e imposibilă deloc. Agentul tău care e franc-chasseur de Boves nu are nici un interes să te mință – câtă vreme până la reușita afacerei nu încasează nici un rouge liard. Și pe urmă Boves poate deveni Bovimente dintr-un simplu condei. Afacerea mea e mult mai delicată: îmi lipsește agentul, agenta mai bine zis. Și într-o asemenea tramă daca n-ai o ființă și de încredere și abilă (și interesată mai ales) nu faci nimic. Nu mă pot introduce așa ca un bivol prin forța coarnelor, trebuiește subtilitate. E înconjurată, ce e dreptul, Dulcineea de un clan de păsări de pradă, dar pe care să pun ochii? Toate au să-i spună că sunt un vițios, un pontangiu, un scelerat, un mec sau cine știe ce gogomănie și Ea (Zimkutza) (afară de cazul unei passiuni vehemente) are să se effaroucheze și îmi trage perna de sub cap. Eu însă am să încerc a-i fi prezintat (ceea ce e foarte greu), e o ființă bizară și voi stărui în sensul să îmi publice romanul care atunci va fi gata. Cu o reclamă abilă s-ar putea convinge că sunt un talent, ceea ce e indiscutabil, și ar convola cu mine într-o poetică nacellă. Dacă are un belfer îmi este indiferent; asemenea belferi nu sunt greu de évinçat. Dragă amice, ai în mână un pont fin, gândește-te ce prosperitate ar fi să dejunezi avenue du Bois și să dinezi la Boves. Dacă însă ai déffaillance atunci totul e pierdut. Ce vrei să fii, cal sau măgar? Dacă vrei să fii cal (étalon pur sang, saillie réservé) fii un Barry-Lyndon. Dacă vrei măgar, ia exemplu generația întreagă. Până acum însă ai fost un pontangiu; aventura cu contessa N. de Boïcesty a fost fină, mai ales că financele erau de partea contesei. Quelle rose, mon prince! Daca ai ocazia să mai faci o escapadă, nu o pierde. Pontul e însă să o atragi pe juna contesă în flăcările Parisului, de care nu trebuie să te distanțezi. Nu trebuiește însă (dragă amice, e un scrupul al meu propriu) să te encrapulezi prea tare cu o asemenea persoană. Corsicanele sunt perfide ca unda. Mâine, poimâine îți administrează un coup de poignard sau une balle sau o dușe de vitriol. Asta ar fi un dezastru – blestemul lugubrei Florica. Sau îți poate trânti în spinare pe un bandit ca Vilfredo, hoțul de catâri, spaima Corsicei. Daca însă e ocazia să te amuzi „sans casquer nu e rău – prudență însă. Știri din București nu am ce-ți da. E adevărat, nu e o simplă supozișie că Vlădoianu a fost respins de la examenul de atașat și că au reușit Vichy și Telemache. Nu știu daca tu ai idee de ce mare huligan a fost Lucă Sturdza? La 16 ani a plecat din Brașov cu un popă bețiv, și în loc să ajungă la Liège a ajuns la Triest. Chef mare, beție și frăție. Au luat vaporul. Chef mare, iubire. Ajunge la Veneția, chef mare. Gondola! gondola! Până s-au isprăvit banii. Lucă nu-și aduce aminte nici de Veneția, nici de nimic, atât știe că era o mare furtunoasă și gondola, gondola și că a aruncat o masă de marmoră în capul unui hotelier „Capello nero” care fusese odată obraznic cu mătușa lui Rosetti, asta cu un an înainte. La Liège s-a collat cu o damă fină care avea un castel și avere. Ea îi a propus să fie Alphonse al ei și să vie la Paris. El a refuzat. Aci a fost bugomil, unde pui că avea și el 400 frcs par mois. Dragă amice, mi-e greu să-ți spun, dar n-am încotro. Acum sunt în imposibilitate de a-ți avansa cent sous. O grămadă de nenorociri care de care mai alandala au trecut peste capul meu. Am rămas mult timp singur în București în casa pe care o locuiesc aci și care e afară din oraș. (Nu stau decât provizoriu până în primăvara când luăm o casă convenabilă.) Afară din oraș, nu la țară firește, dans la banlieue și banlieue aci e infect. Pensia întârziată și o sumă de cheltuieli m-au făcut să apelez chiar la Barbu D pe care l-am touchat fort galamment. Regret că nu-ți pot trimite pentru ca să te îndatorez pe tine, cât despre Odescalchi acest youpin, trebuie să aștepte. Hârtia semnată de tine nu este o armă. Are cel mult dreptul să-ți secuestreze averea mobiliară, care tu n-o ai. Dacă protestează, mănâncă papara tot el. Și lucrurile nu vor ajunge până acolo. Amână-l fără termen, adică nu-i scrie nimic. E însă momentul să-l massacrezi cu un nou împrumut. Imediat ce sunt iar în fonduri (am fost, am avut odată în mână 43 500 francs cari s-au evaporat, nu e vorbă că nici nu m-am amuzat 2 bani), mă voi pune imediat dar la dispoziția ta.

Încă o dată îți repet le youpin est impuissant, tu peux le tenir à discrétion et le taper comme un mouche. Nemaiavând spațiu nu mai adaug une rallonge de hârtie ordinară, îți urez numai bonne chance, ca să ne putem reuni iar au „tapis francs” pentru scopuri illustre. Îți voi mai scrie în curând. Bonne chance, ca de la un frate.


Mathieu J. de Caragiale
comte de Karabey

Etichete: , ,

3 Răspunsuri to “MJK catre NAB. 7”

  1. impricinatul Says:

    ce verva!

  2. mulliganoglu Says:

    inca avea iluzii

  3. garcea Says:

    bleguleeee, probleme, ma, cu separatistii de rasa de la ecarisaj?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: