Y i Stamate

coincidente

cu 10 comentarii

10 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

1. a treia a cui este?

   

   WE

   septembrie 2, 2009 at 9:28 pm

   Răspunde
2. Kinsky

   (e drept ca adevaratul nume al bampiroiului Klaus era altul, da’ orisicat…)

   

   mulliganoglu

   septembrie 2, 2009 at 9:37 pm

   Răspunde
3. da, makes sense. imi aduc aminte de film. si de scena cu gheara lui.

   da’ aia cu dragonul imi place mai mult.

   

   WE

   septembrie 2, 2009 at 10:03 pm

   Răspunde
4. nu am gasit o lista cu toti membrii Ordinului Dragonului, dar e posibil ca Bathory sa fi fost draconisti, ordinul fiind creat de Sigismund pe cand era doar rege al Ungariei. oricum, Uroborosul apare si in stemele altor case maghiare (Bethlen, Szathmary, …). se spune ca cel de sus (cam inflorit dupa gustul meu- Stefan Bathory, ca voyvod al Transilvaniei are unul mult mai frumos) este sigiliul lui Erszebet Bathory. e curios ca Draculestii nu l-au retinut in stema, considerandu-l, probabil, o achizitie personala a lui Vlad II si, oricum, mai putin nobil decat aqvila wallachica.

   stema concedata Draculestilor de Sintesti arata o alianta a nepotilor lui Tsepesh cu Bathory (indelung speculata in lucrarile despre vampiroaica). nu stiu semnificatia iataganului- oricum, o piesa comuna in heraldica maghiara.

   in ce priveste Casa Kinsky (Boemia), se poate sa existe o legatura cu Bathory (o ramura a Casei Gut-Keled, de origine swabi).

   e posibil ca sfasierea scutului sa fi fost transformata mult mai tarziu in gheare de lup.

   

   mulliganoglu

   septembrie 3, 2009 at 9:36 am

   Răspunde
5. wow! merci pt. detalii. habar nu aveam ca istoria draconis/ouroborous e atat de complicata.

   stiam de Draculea ca facea parte din ordinul Dragonului, stiam ca a fost o forma oficiala a acceptarii sale in ordin, stiam de Sigismund (si de altii) ca facand parte din Dragon (nu mi-e clar ce au facut concret cf. “programului lor”? apararea Bizantului se pune?), eu cred ca asta poate i-a salvat viata cat a fost incarcerat…dar nu stiam nimic de Draculestii ulteriori…apropo, exista vreun Draculesc care sa fi supravietuit? poate in Ungaria/Transilvania.

   mi se pare f. misto si interesant cum lanturile astea de steme, embleme et al. condenseaza felii de istorie si nu toate f. cunoscute.

   

   WE

   septembrie 3, 2009 at 10:46 pm

   Răspunde
6. citesc acum din florescu si mcnally – asta e singura carte care o am despre viforos. luata din…atlanta, georgia:) era ratacita intr-o librarie, asa ca am luat-o eu.

   given the conditions de la 1431, nu cred ca Draculea avea prea mult de ales, miscarea inspre catolicism a fost buna, dar tardiva. ca si “unirea” intre cele 2 biserici. prea tarziu, prea putin, cu prea multi tradatori (venetia, de ex.).

   oricum, era intr-o companie f. selecta, in ordinul acela, unu si unu…

   

   WE

   septembrie 3, 2009 at 11:08 pm

   Răspunde
7. a fost membru cu drepturi depline. ordinul era creat pe baze politice si juramantul era de a lupta impotriva balaorului otoman in orice imprejurari. da, in pria etapa se urmarea eliberarea / inlaturarea incercuirii Bizantului; ca output a fost dezastrul cruciatei de la Varna. Vlad II Dracul nici nu prea avea de ales in acele vremuri, in Valahia erau la putere Danestii, sansele lui de a obtine tronul fiind foarte mici. nu cred ca Dracul sau Tsepesh s-au dat cu papistasii, asta e o speculatie pe baza “cronicii” rusesti despre Tepes din care s-a inspirat, se pare, si Ivan Cel Groaznic.

   genealogistii spun ca linia Draculestilor e stinsa (inclusiv Draculestii de Sintesti), desi e posibil ca unele ramurele sa fi supravietuit. sunt multe cazuri de urmasi ai marilor boieri care au saracit si decazut, traind ca simpli tarani si necunoscandu-si iaintasii. am cautat candva urmasi: gasisem fo 3 familii prin state cu numele Tsepesh, dar poate era doar o gluma.

   in ce priveste stemele, e de retinut ca Basarab II (nepotul lui Vlad II Dracul si fiul lui Dan II) a batut ducati avand pe cap un brat inarmat cu un gladiu, pajurat fiind cea cunoscuta, cu acvila in crestet si scutul fiind fasciat, atipic, in tot campul, nu numai pe jumatate. asta e de cercetat.

   am citit cam toate monografiile despre Tsepesh, mai putin Florescu si McNally. stiu ca au mers prin toate locurile pe unde a fost Tsepesh si li s-au intamplat tot felul de accidente. la Poienari Florescu chiar si-a rupt un picior sau ceva de genul asta si s-a speriat foarte tare. Florescu e o ramura a Basarabilor, mari boieri si partizani ai Danestilor, iar acest istoric era chiar urmas in linie dreapta- cei doi (sau mai multi- imi pare ca i-a insotit si M.Cazacu) incepusera sa creada ca Tsepesh se razbuna, erau prea multe coincidente in calatoriile lor pe urmele Balaorului.

   

   mulliganoglu

   septembrie 4, 2009 at 10:14 am

   Răspunde
   • parca am citit undeva de pataniile lui Florescu – nu stiam ca e din familia Florestilor! sau am uitat.

     cartea mi se pare ponderat scrisa si destul de pro-Tzepesh, dar nu am cu ce sa o compar. e destul de thorough, cel putin pentru incepatori, zice si de cronica rusa si de Ivan, zice de brasoveni et al. pe de alta parte e normal, dupa ce si-a furat-o la Poenari, poate ca a interpretat “mai, daca nu scrii cum trebuie, s-ar putea sa ti se rupa gatul. si ala e mai greu de reparat”:)

     ce am inteles din cartea lui Florescu, asa, ca linie generala, e ca Tsepesh a reusit intr-o viata atat de scurta sa sintetizeze atat vestul cat si estul. si a avut un plan pentru Valahia, adica a fost om cu cap, nu a fost un psihopat.
     iarasi important, este ca si-a construit un destin – tragic, ce-i drept, dar pt ca vorbim de coltul acela de lume unde lipsa-de-destin este ceva de la sine inteles, atunci e chiar demn de respect.

     sa zici cand mai afli ceva de acei ducati.

     

     WE

     septembrie 4, 2009 at 11:44 pm

     Răspunde
8. interesanta balaurimea in care colcaiti aici, multe din informatii sunt deja pe net, listele cu Draculesti si restul. iar Ouroboros trebuie cautat in vechea traditie hermetica europeana, nu este ceva ad-hoc, probabil alchimisti de la curtea lui Sigismund… o lucrare mai detaliata nu am gasit.

   

   Radu Botta

   septembrie 8, 2009 at 7:58 am

   Răspunde
9. nu stiu cum i-a venit ideea lui Sigismund. uroborosul e foarte vechi si, din cate stiu, a aparut in toate marile culturi.

   

   mulliganoglu

   septembrie 9, 2009 at 10:46 am

   Răspunde