Y i Stamate

dooj dă săbii îţ bagn cap

cateva obs. la stema MJK

cu 2 comentarii

(acum si premiata) lucrare a lui I.Iovan, Ultimele insemnari…, ne scuteste de la a reproduce aici stema lui MJK, ex-libris la Remember care l-a incantat pe Ferdinand I (dupa spusele Pianistei, odrasla carutasului Delavrancea)

infatisarea armeriilor de asumptiune, desi cu piese noi (scutul oval & coroana de Landgraf), sugereaza puritate / vechime: fara mobile, numai verde si aur. in privinta colorilor, ele nu pot fi ale casei Caracciolo (aur, rosu, azur). ale Karabetzilor (primul dintre acestia innobilat de catre Michail I Apaffy la Sighisoara in 1663)… posibil.
dar de ce n-ar fi ale Basarabilor, caci MJK, in repetate randuri & glumind serios, se vedea ca o mladita din vechea tulpina glorioasa si puternica a Zarabilor (care tulpina, cf. Grecianu, a dat 63 voievozi in 1290-1659; acelasi Grecianu care dzicea ca eraldica terii nostre era incredintata pe mana si la inalta sciinta a tiganilor pecetari & ca era o debandata complecta, dupa care motiva acestea prin faptul ca sistema semi-electiva era atat de buna incat ecusoanele si alte mofturi de gen erau inutile)? de ce n-ar fi acestea smalturile de pe nasturii armoriati din mormantul lui Radu I din biserica domneasca de la Curtea de Arges, smalturi mai nobile heraldic decat cele hunguriene, deci neconcedate, ci pajurate, probabil, de catre Basarab I in urma victoriei de la Posada?

tinatori sunt  ingeri, simbolul evanghelistului Matei, a carui lucrare, coincidenta!, incepe cu un arbore genealogic (fiind aici, sa-i amintim pe ceilalti Pirgu-Luca-Boul, Pasadia-Marcu-Leul si Pantazi-Ioan-Vulturul: “fiinta cea dintai era asemenea leului, a doua fiinta asemenea vitelului, a treia fiinta avea fata ca de om, iar a patra fiinta era asemenea vulturului care zboara”

Coroana Romaniei in Grad de Cavaler

Coroana Romaniei | Cavaler

in ce priveste medaliile, lucrurile sunt stranii: cosinusoida hiperbolica a lantului cu prazi smaltuite e dictata de Coroana Romaniei (Cavaler). nu cunoastem data precisa a alcatuirii stemei. ce stim cu siguranta e ca nu poate fi mai tarzie de februarie 1926 (cf. Pianistei). la acesta data MJK detinea 4 decoratii, celelalte 3 fiind: Barbatie si Credinta (I), Bene-Merenti (I) si Ordinul Imperial Sf. Ana (II). intre acestea, distinctia slava era cea mai ridicata. de ce nu a folosit-o Mateiu ca centru de gravitatie? doar o folosea si la receptii (in ianuarie ‘25 se arata la palat inarmat cu aceasta). o analiza a acestor insemne ( pe care nu le-am reprodus cu exceptia CR care are la baza o cruce malteza, rosie cu borduri argintii) arata variatii de croix pattée pentru Sf. Ana si Bene Merenti si un oval cu portretul regelui pentru Barbatie si Credinta. banuim ca motivul este simbolic. crucea malteza apare obsesiv, chiar si in ex-libris-ul de la Craii… tot in aceasta stranie stema exista, dextra, secund fata de Coroana Romaniei, o cruce, cel mai probabil a Ordinului (portughez) al lui Cristos, de care nu stim sa figureze in lista cu decoratii a lui MJK. nestiinta noastra sau un semn al albatrosului Pantazi?

Written by mulliganoglu

iunie 26, 2009 la 9:19 pm

2 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Interesanta ideea cu obsesia crucii malteze, ar trebui urmarita.

    inraspar

    iunie 26, 2009 at 9:30 pm

  2. chiar a scris un articol, de o uluitoare eruditie, despre caderea Ordinului

    mulliganoglu

    august 17, 2009 at 8:35 pm


Lasă un Răspuns