Archive for februarie 2009
uk subs on the fucking farm
poem anticipat
intai a treia
o copila se leagana in streang plimbandu-si umbra pe un palc de viole
crocodilul din lacul snagov a iesit cu bine si din aceasta iarna
Leo al Pişoarelor loveşte din nou
Stimaţi cititori conşerpăriaşi & oameni de bine,
Suntem în măsură să vă informăm, din 3 surse (anume: victimele, Serviciul de Informaţii al Staborului- SIS şi şătrarul onest care a descoperit victimele supte până la sânge) slab corelate că, în ajun de Dragobete, alb-lăptosul vampir, aşa zisul aşa spus de către presa centrală, Leo al Pişoarelor, cel ce a constituit, în perioada de vară-toamnă, spaima locurilor publice de odihnă pentru domni, şi-a refăcut apariţia în Şerpărie. Desigur, cititorul informat va obiecta că apariţiile acestea sunt, deja, banale, numai că, în acest caz, apariţia şi acţiunea de sucţiune (anticipăm) nu s-au produs într-un spaţiu închis, după cum ne-a obişnuit de-a lungul timpului, ci în mijlocul naturii artificiale din împrejurimile Teatrului Ciufulici.
Victimele nu sunt, după cum cititorul sensibil şi dedat la viciul lecturii ar putea crede, poeţi pe care-i găseşti la început de primăvară prin copaci, ci doi membri ai breslei faianţarilor, de origine din Dorohoi (raionul guşaţilor). Iată cum s-au petrecut faptele după spusele acestor oameni ai muncii (mărturisiri obţinute cu greu din cauză că sălaşele sufletelor lor se aflau într-o stare avansată de colaps ca urmare a acţiunilor, în număr de două, de sucţiune): la lumina portocalie a unui felinar electric al cărui consum de energie este suportat din bugetul Şerpăriei, cei doi pregăteau o cină frugală compusă din franzelă cal. III, brânză topită de viezure şi paris-er de piept de barză, pe o bancă instalată în oaza de verdeaţă mai sus menţionată, banca aflându-se sub acoperământul unor foi însângerate care, cu puţin timp în urmă, intrau în componenţa unui tabloid proaspăt, purtând încă mirosul compuşilor elementului Pb cu numărul de ordine 82. Se pare că operaţiunile celor doi convergeau spre un rezultat pozitiv când ele (i.e. operaţiunile întreprinse de către cei doi actanţi) au fost întrerupte de apariţia unui şobolan antropomorf, aparent miop (dotat cu ochelari), cu o ţinută şcolărească, care a abordat cele două viitoare victime (a doua anticipaţie) prin viu grai, sursa aparentă a sunetelor articulate fiind un bot prevăzut cu ţesuturi de formă labială şi înconjurat de un păr rar potrivit din foarfece în formă de cioc. Rezumând, celor doi le-a fost propusă câte o operaţiune de tubing în schimbul unei sume de bani deloc neglijabilă, operaţiune în care cei doi constituiau, pe rând, partea pasivă, operaţiune cunoscută, cf. Gabriel Boazu, sub numele de muishkă, o practică de origine amazoniană cf. autorului deja citat. Viitoarele victime (a treia anticipaţie) au consimţit bucuros la a lua parte la aceaste acţiuni păgâneşti, dar aducătoare de venituri neimpozabile (să nu uităm criza care bântuie Şerpăria) şi relaxare (după cum au mărturisit cei doi, nu-şi mai întâlniseră soţiile de nu puţină vreme)- să nu ne grăbim, deci, fraţi creştini, să lansăm cataroiul! Zis & făcut, numai că, după cum se ştie, mârşavul sucubus i-a golit ca pe nişte sticle de bere nefiltrată. Fără a mai intra în detaliile bineştiute, prezentate cu lux de amănunte în diferite ediţii ale Răcnetului din Debara care au analizat acţiunile acestei bestii, menţionăm doar că cei doi au fost găsiţi în zăcere de sursa No. 3 a prezentei informări, care se plimba agale prin parc pe sub bolta înstelată în timp ce un plafon gros de nori se interpunea lămpaşelor extraterestre şi observatorului.
Se naşte întrebarea, legitimă, dacă forţele de menţinere a ordinii şi moralei au ajuns la vreo concluzie în acest caz. Ei bine, se pare că răspunsul e negativ, astfel că membrii Departamentului nostru de Investigare a Arhivelor Vechi şi Foarte Vechi (DIAVFV) au considerat că e cazul să dea o mână de ajutor. Se pare că o calăuză bună în hăţişurile acestui caz este lucrarea dracologului Ciucă, p.u., despre diavolii care fură laptele ţapilor, lucrare cu un cuvânt înainte emanat de la însuşi autorele (i.e. Ciucă, p.u.), lucrare tipărită în 1903(1+9+3+0=13! ). Se pare că acest sugător_până_la_sânge_animal_şobolaniu aparţine speciei Sugus yam. Yamae, membrii acestei specii înmulţindu-se foarte repede în perioadele de zbucium socio-cultural. Nedorind să îi mai reţinem de la foarte importantele îndatoriri de varii naturi, îi sfătuim pe locuitorii de sex masculin ai Şerpăriei, cf. Ciucă, p.u., să poarte asupra lor şipuri conţinând decoct de arac, aceasta fiind o substanţă foarte eficientă în combaterea acţiunilor dăunătoare ale sugaciului.
Doamne, ajută-ne & ne păzeşte!
EPPBHY/ t.i; col.iij ..
cantarind vorbele batranului Kai Lulawa no Okila sin Patashon Asha Spus, ce-i era tata,
tanarul vanator hotari sa-l intalneasca pe Ba’hoy = Lumina Peninsulei
Ba’hoy = castelul negru ce infrunta falfaitul matasos al haripelor de liliac din clopotnitele mohorate
Ba’hoy, cel ce imprastie ciorchinele vinetiu al guvizilor de stabilopozi
Ba’hoy, cel ce se dezmiarda cu scancetul sobolanului sulitat
in seara fierbinte de vara mi se porni tanarul vanator la drum de pana-n zori
porni ciutanul prinzator pe cararuia alba strajuita de tufani stufosi, afrontati doi cate doi, cu radacinile la vedere din care picura seva salcie precum drumurile cretoase ale Limanului
pe poteca strajuita de plopi precum uriasi ridicati din gorganele strabatute de tevaria vizuinelor de popandai
iar cu noaptea cresteau aripile liliecilor din turlele de chirico mesterite
viperile fosneau in cuiburi de urzici
ciuful-evantai tanguiala sobolul poleit in argintul Lunii
pe pietre autonome gusteri turbati pandeau karkayachi licurind in tufe de bozii infiorate de briza marii si de muscatura pescarusului din scobarul placut mirositor
din scobarul taios jucand sub alb de luna pe firul murmurand stins pe sub anini negri
acestea intamplandu-se, pe umed-lazuliul eraldic incepu sa se inalte steaua celor doi heroi inca nefartati
noptatecul fruct de pe scutul Zarabilor, meteorul lui Idris desferecat din cula Fecioarei
descatusat incepu sa pluteasca cu mare jerba sclipicioasa
la cumpana noptii junele vanator zari Ulukul luminand oglinda sütgölului
strajuit de maimutele lui Typhôn atarnande de imprejmuirea Ulukului
care primira cuvantul de trecere in spaimoasa tacere
dupa care tanarul vanator isi indrepta mersul de pardos spre Ba’hoy ce mi-i ca o borta in zidul palatului de vara-toamna,
spre cel ce o moara de vant este
scorusul
scufundatul intr-o melancolica partida de sah impotriva unui afurisit de neastamparat de gin
adus de spate, prin borta umed-umbroasa, verzui inflacarata, tanarul inainta dupa zgomotul turnului lovind tabla
apoi cobori 7 trepte si gasi o bucata de paine si o cana de apa
un glas de arama il impietrui
glasul Preavestitului Asa Spus:
– aceasta ti-e rasplata ca te-ai ostenit pana aici
bucura-te de ea caci altceva nu vei primi
si, dupa cum vezi: precum deasupra, asa si dedesubt
la acestea ciutanul raspunse dupa obiceiul pamantului:
– vrednic si cu dreptate este pe tine a te canta
cu adevarat tu esti stapanitorulimprejmuitului Uluk si imprejurimilor sale
raiul tainuit, adapostul celor pierduti in valuri
lauda tie…
la care glasul de arama se facu auzit pentru a doua oara in aceste linii
sau
impetuosul Ba’hoy, leul intre stele, cel ce lupta cu pardosii, ii curma versul:
– tinere, lasa protocolul
sau, mai liric,
taci Orfeu, leapada Ermis lauta
timpul nu mai are rabdare
batranul ti-a vorbit despre Adelina
cea cu okii mierii, crestatori, lucii precum ferestrele,
in trup inalta, mandra Adelina
fiica lui Peleu
pe cea cu degete lungi, nu mult iernata,
o vei gasi in locul unde biruitii mei se imperecheaza trupeste, alandala, fara o cantarire reciproca initiala
in fum de hasis, sub lumina rosie, in betie
acolo unde imperecherea se face fara binecuvantarea zeitei csena careia adeseori i-am jertfit cu mare bucurie pe altaru-i din Peninsula
Adelinei, in trupul ei, ce pacate a facut sa-i fie iertate prin arhiescopolul peninsulei, Bazil, care s-o si unga pentru a o feri de suflul celui cu oki de smarald
trupul Adelinei cea mult fermecatoare
karalaleaua karaiflakului
cea ce-ntoarce voinici din cale
trupu-i dulce-amar precum amintirea unei amintiri
sa-l impodobesti cu agat, jasp, opal, topaz
toate ferecate in aur mohorat
asuprita sa fie de o coroana d-acelasi metal
panglice muiate-n sangeap sa-si prinda-n parul lung pe spate slobozit
astfel pregatita s-o duci in Pustiul Limanului pe cea al carei numar este 9
de Mercur protejata prin animalul sfant numit cherubim sa-mi fie sageata care sa curme zborul larg al Arbuzului
מ Duzu
plutirea-n cercuri sa i-o franga
sa mi-l pravale in fata pietei de peste
te vei jura pe spuma Istrului ca pe toate acestea le vei indeplini intocmai
tulburatul june se supuse
Ba’hoy-abi incheie acest post sfatuindu-l:
– cand vei auzi clanta de la templu, la cantatul cocosului, vei iesi din abisul tenebrelor spre a te bucura de apropiatul triumf al luminii
un boboc al răului: o căznire a unei MoToVeliste
esmeraldica eraldică după JAAJ în interpretaportarea lui m.mulliganoglu
| 63: | d’al primului născut din primul născut al primogenitului întâiului Zarabov sin B.M., Bladsile de Sylvenkara Blachenflak, pe deplin dat spre-amprentândîntindănea-ntrebiruinţare la jocoşteanul august amalgamat sulinălţării la jupandunările de jumărale pecetlăute înfăţişate pe ştergarstegarele covilturului cavocryptostom |
| 370: | p’al său herb Herrildikoesque, deztreit impalat de lăzuliu, oriu, baharghiuliu, un ţap trecând, zurliu în lăzuliu, d’acelaş metal escutsson portând în abis având coarda întinzând un arcaş scrutând orizporfirând |
poyeziya morchella de m.mulliganoglu
morchella
i morchella
morchella
ecoutez-moi
morchella
i morchella
morchella
so desu ka
morchella
morchellaceaea
panspermiceaea
do leila ka
muhasibi
bedoueen the jebel
muhasibi
te ke lau do morel
muhasibi
riverrun Ū castel
morchella
i morchella
poyeziya waya de m.mulliganoglu
cel cu oile negre si cel cu oile albe
cel cu oile surii
plavii
florii
oaia alba/neagra
oaia plavie
oaia surie
oaia florie
waya sifwon
waya sppiwon
waya newon
shinobu waya
ninjwaya
nedumeriri sau cateva observatii coloristice cu privire la prima waye shinobi
de fo doo zile ma framanta coloritul mioarei nazdravane (p-al ciobanului mi l-a explicat profa da romana, cum ca mustata nu-i galbioara/verde ca spicul graului, ci deasa; am lasat-o asa, dar cu oaia e mai complex).
deci portretul nazdravanei incepe cu lana plavita (alb-galbuie, balaie, balana, suedeza, galbioara, bloanda), dar patru linii mai jos e laie (neagra tuci, cioroaica, pacurie, harapina, cernita) – bucalaie (lana alba + bot si copite negre, nu florie). deci nici laie, nici balaie. sau cand laie, cand balaie, in functie de fundal. prima oaie shinobi. topindu-se in negrul de zavoi cu iarba de soi.
re: despre carti
In raspar ma scoate din tacere cu niste intrebari despre carti.
- Care este cea mai bună carte citită de tine?
banuind ca ‘buna’ cuprinde, cumva, si inteligenta (plastica, desigur), insir 3 carti (altfel nu pot) pentru 3 insule, de la rasarit la apus: hagakure, Craii de Curtea-Veche, Ulysses - Ai făcut cadou cărţi?
da (care sa fie scopul intrebarii?!) - Care este viitorul literaturii?
nu stiu & nici nu ma intereseaza - În ce limbi ai citit cărţi?
ro, en - Ce cărţi “celebre” nu ţi-au plăcut?
nu stiu cu care sa incep. ma rog, bugelile alea rusesti, mai ales maestrul si margareta. multe, multe. un veac de singuratate. razboiul sfarsitului lumii. gunoaiele alea pe care le produce salman rushdie. nu mai zic de cuila si alti ganditori d-astia tambalagii. sa ma uit intr-o lista. a, da, eco. nu stiu, e prea pastos, n-are pudoare, face scamatorii fara manusi si amprenteaza in vizibil. o vad si pe rowling aia- nu stiu, n-am citit. catch-22. ala… am uitat, ceva ceh, cu insuportabila usuratate a fiintei- ce insiruire de nimicuri care nu comporta superpozitii! lista aia de francezi celebri- toata! cel mai imbecil, de departe, malraux. cel mai plictisitor: proust. lalaitul hugo. lasandu-i p-astia, e kafka care se invarte in jurul sinuciderii precum un tocilar intr-o padure deasa. multi, multi. toti astia cu sefeurile. nu mai scriu ca iar imi vin dracii aia mari. - Iei notiţe din cărţile pe care le citeşti?
aproape niciodata - Cam cîte cărţi ai citit pînă acum?
nu stiu - Ce ţară a produs cea mai buna literatură?
Irlanda - Cu ce cărţi ai dormit în braţe de plictiseală?
de plictiseala cu nici una, caci enerveaza, deci alunga somnul - Ce înseamnă cărţile pentru tine?
intrebare obscena, nu raspund - Care este cea mai scumpă carte pe care ai cumpărat-o?
nu mai stiu exact daca ‘bushido’ in prima editie sau un dictionar japonez-roman-japonez. oricum, una din astea doua - Care este cel mai tare final la o carte citită?
“Şi ne topeam în purpura asfinţitului…” - Care scriitor te-a influenţat cel mai mult ?
J.A.A.Joyce - Care este cea mai influentă carte citită de tine?
Ulysses - Cît de repede citeşti o carte?
depinde - Poate literatura să schimbe lumea?
nu stiu
