Y i Stamate

dar ce sa citesti: un vanator
din cei care la panda de seara doboara sitarul in margini de prajinis sau paris
sitarul cu crestet de trei ori vargat in negru
sitarul care-si cheama dragostea quor, quor, quor
sitarul pe care-l sageteaza in luna a patra, luna cea mai cruda
in asfintitul purpuriu

dibaciul vanator care doboara ploierul,
cocosarul cu spatele scarlatat, sturzul lacom de vasc si melci sau sturzul mare, dar si graurii ce zboara in rotunduri palpaitoare, negre, indesate, flacari de lumanari negre pe lazuliul lunii a noua

vanatorul care frange zborul acestor paseri putin jucatoare,
mai mult triste, vietuind razletite,

preaiscusitul vanator intalni, la marginea prajinisului, la adapatoare, fata-n fata,

Duzul מ Arbuzul
preavestitul-asa-spus-din adancul-intunecimii

vazandu-l, vanatorului inlemni de groaza
iar groaza o duse cu el, in casa tatalui sau

inlemnit si tacut vietuia vanatorul in casa tatalui sau
teama ii rodea inima precum un vierme marul
si fata era asemenea celei celui ce-a cutreierat pustiul furtuna de zapada

deci pe Duzu מ Arbuzu, razboinicul,

faptura a tacerii padurilor de pin negru, frasin si plop,
faptura a intunericimii desisurilor de carpinita
faptura invesmantata-n alb de parul-zanelor pe verdele intunecat al palcurilor de arbusti spinosi
faptura pierzandu-se in rapele de babita

sau
Duzu מ Arbuzu, o floare intre florile de iasomie, paliur, stanjenel, sipica, bujor, brebenel, brandusa-aurie, ruscuta de primavara, negara, sofran, cosac, cinci-degete, drobita
intre florile de mazariche, cele ascunse si nedeschise sub pamant

fiinta in care se intalnesc rabdarea testoasei, viclenia viperei cu corn, intelepciunea paianjenului cu capacel, sprinteneala soparlei de perete, agerimea vulturului alb egiptean

fiinta in care zeul califar, cel care tine in cioc un peste si in ghiare un iepure, a innodat: puterea mistretului, iuteala capriorului, aroma parsului de copac si patrunderea liliacului cu mustati

Duzu מ Arbuzu, cel acoperit cu pene de starc rosu si sfrancioc,
nu stie ce-s peninsularii, nici cum traiesc acestia in vilele in care ard cholophane

Duzu מ Arbuzu, cel invesmantat de Bendis,
paste laolalta cu cerbii lopatari
cu gusterii vargati se colcaie pe pietrele incinse de sagetile lui Zamolxe

opt doosprezecimi fara sase optsprezecimi din el sunt turanice;
restul, in parti egale:
una slavo-rumaneasca
cealalta,
prin mama sa, zeita manelei, Doyna,
divina

el stapaneste peste tot taramul fantastic al peninsulei.
zborul sau este asemeni cu cel al vulturului de mare,
mersul ii e de urs negru.
taisul ninjakenului sau nu are armura pe masura.

sufletele peninsulei n-au odihna
sunt:

1. silite sa inalte ziduri impotriva hoardelor de turisti
2. caznite pentru a marturisi viata ce se vietuieste

Ba’hoy, cel patrunzator precum apa,
mistuie precum focul tihna peninsularilor
care se caineaza ca cel iute ca vantul ii chinuie fara kurmare,
ca le ia copii,
ca le patrunde femeile

zeii, auzindu-le tanguirile,
se scoborara cu para in lacasul zeului titular al Peninsulei,
suvoiul Ba’hoyului,
si certara protobahoyul astfel

tu l-ai faurit pe Bahoy
care e puternic, faimos, astea…
dar nu lasa peninsularii sa se bucure de viata

primind tatane-sau rasunetul obidei,
chema palachida
si-i zise:

fiindca tu, Doyna, l-ai zamislit pe Bahoy,
da viata acum unui alt Bahoy
pentru ca marea putere a celui dintai
sa se masoare cu o alta mare putere
si astfel Peninsula,
taramul magilor flic-flacari,
sa-si gaseasca in sfarsit linistea

indata dupa aceste vorbe
Doyna isi freca mainile
si sufla peste fuioarele de lut stranse intre palmele-i,
dar asta numai dupa ce le indestula cu saliva,
si astfel il fauri, in pustiul Limanului,
pe Duzu מ Arbuzu

cel care a vazut totul pana la marginea Baraganului si inca mai departe, tot incolo,
atoatestiutorul si atoatecunoscatorul,
Ba’hoy, cel care a patruns in salasul tuturor buleanelor.

el s-a adapat din apa sarata, marea, mama noastra;
a vazut firele matricei, cele ascunse navigatorilor de rand.

a dat in vileag secretele yms.
prin abordajul arhiescopolului Peninsulei, Vasilică Hău, a aratat cum cresc pietrele autohtone &
a dezvaluit istoria taramului intergalactic
descifrand inscriptiile vechi si foarte vechi din tunelul groazei.

a inviat mortii care odihneau in beciul domnesc,
beciul in care geto-dacii isi pastrau armamentul.

ne-a invatat ninjustu.

a asternut pe iutube toate framantarile sale.

el a fost cel care a sarit gardul la gutui &
a patruns in umeul parasit.

priviti podul intergalactic de pe care a decolat
in zboru-i interplanetar!
nimic asemanator nu se va putea catapulta in viitorime.
cercetati fierataniile podului! pot fi ele desprinse cu flexul?

cand a fost creat Ba’hoy
zeita Doyna l-a intunericit la chip;
Hachiman i-a ursit vitejia-i fara seaman;
toti zeii cei mari au depus  in cutia darurilor lui Ba’hoy;

statura lui era de 66 degete, iar largimea pieptului 16 degete si 2 linii

cea mai praf-tandari fat’
s-a-ntors s-arate la huseni
ce poa’ sa fac’
…Mari Joiana