ce-o sa ne facem dupa moartea plesului? cine ne va mai arata calea, adevarul si viata?

le: si atentie la matricea care ne inrobeste sufletul!

asa. si rural groove. BaHoy a inviat. s-a aratat la targul de la Contesti. a levitat de fo 4 ori pa sarba si dus a fost prin foliajul insangerat al tufanilor. sunt semne ca.

Refugiul Lumii celebrand mesa neagra pe o manea adevarata, asa cum am auzit-o prima data intr-o librarie, in Ulm- era toamna, o seara culturala turceasca gen. atunci am fost iluminat. s-a deschis o noua campanie zis Bahoy... noi nu ne gandim la Satana si la dansuri d-alea din cap da satane... se bea otrava [cu moartea pre moarte calcand; cupa amara a ucenicului] (face semnele gradului 83; bea otrava lazulie; scoate wakizashi; osuman setsu fuku, pentru cei puternici; dansul cocorului; zborul)

BaHoy ne iubeste!

BaHoy vine!

mahmureala. ma irita orice sunet, cel de tastatura cel mai tare. entitati penibile au sarit de pe hartie in retea. in afara de urletele de caine batut ale vel-vekilului, gasesc (fara sa caut) scancetele Acameristei atasate unui schimb de limbi cu tanara sluga a conacului recent. dar nu capacitatea de ventriloc a ciochistului intereseaza, ci ura fata de globul (g.g.b.) teroristei, sentiment in crestere, poliform, amintind de ecuatiile din caietul tanarului Daedalus. de la formulari cat se poate de stangace, “Am însă o veste proastă pentru tine (pe care o ştii şi tu)”, pana la laba-n 2 cu schimb de locuri si elicoptere, “dialogul epistolar” e un etalon de lipsa de logica si de prost gust.

p.s. ma tenteaza capodopera lui plesu, aia cu animale sfinte

Un om de geniu, melancolic, mizantrop si dorind sa se razbune pe nedreptatea veacului sau, isi arunca intr-o zi in foc toate scrierile, aflate inca in manuscris.

palmele artarului injungheate in vinetiul pistei;

pe panoul cu cei mai cautati teroristi

chipul lui Hediye

evanghelia dupa Matei incepe cu o genealogie

prima data l-am vazut pe situl catavencilor. eram prost, neiluminat. mi-a placut mult tutorialul de ciordit parole yms, dar era ceva in tonul lui care ma irita. mai tarziu, dar, sper, nu prea tarziu, mi-am dat seama ca iritarea era provocata de accentul moldoviniesc, destul de bine ascuns. probabil extractie joasa, parinti docheri, moldoveni, poarta 6 gen; de parca mantuitorul s-ar fi nascut in casa unor patricieni

apoi am vazut la alice in tara minunilor lebada BaHoy in seria, fantastica, reamintiri din copilarie (la sarit de pe pod, la ciordit fructe (gutui?), la manelarit, la gangstarapuit). valul s-a tras usor, ca aburul din codrii cosminului la primele sagetari ale arcasului divin. stefan cel mare si sfant, ridicat din subsolul manastirii de tamaie, purtandu-si purpura pe bermude. BaHoy inconjurat de copii care-l urmeaza nu din frica, ci pentru ca in preajma lui BaHoy roiesc zane, iar gloria e o gutuie care se cere furata (gloria nu se cerseste).

cat dramatism in scena podului! deschiderea se face cu un raspuns pentru Caron caruia nu-i plac experimentele in cel mai pur spirit galileian (studiul caderii libere a pietroaielor care pot lovi stimele din apa verzuie- otrava, dar si elixir al vietii vesnice=iesirea din spirala si inscrierea pe orbita circulara; de la Paracelsus stim ca diferenta dintre otrava si medicament e de dozaj) pentru a masura distanta dintre punte (curcubeul divin) si fluviul infernal.

urmeaza o meditatie adanca asupra mortii. obsesia secundelor care se scurg. va plati pretul suprem? ezita precum mantuitorul pe cruce. fiind un print fermecator, apeleaza la incantatii “un pod de nota 10 / BaHoy va lasa rece”. va ramane rece dupa incercare? ii va purta apa trupul aramiu in ragalii (‘boschet’) de unde il vor culege scafandrii? “trage-ma de (=din) boschet”.

tensiunea e maxima. Cavalerul Intunecatei Figuri face semnele gradului 33 si se arunca:

slava tie, BaHoy della Konstantsa, Inaintesaritorule!

uluitoare asemanari cu ale lui Mateiu. pe partea cu purificarea: “peste, bai racoroase, dusuri, lichen, ocazional pastile; de altfel, suprimarea oricarui excitant”. indemnuri: “fii mereu poet, chiar si in proza. stil inalt”, “de gasit frenezia zilnica”, dar si “o frumoasa conspiratie de organizat pentru exterminarea rasei evreiesti”, asta ultima din cauza ca, presupun, nu mai avea credit. ficare grupare de paragrafe din sectiunea “IGIENA” are titluri in genul “igiena. conduita. morala”. note cu datorii, probleme financiare de tot soiul, planuri de a castiga mai multi bani (cat se poate de fanteziste- “trei mii de poeme la sase franci, din care un franc pentru mine”). obsesia banilor: “mantuirea inseamna bani, glorie, siguranta”, “a detine materie inseamna a avea bani”. liste cu articole vestimentare de dama amestecate cu misoginie in formulari memorabile.

totul este incantator. aleg la intamplare:

“Pederastia este unica punte care leaga magistratura de umanitate”

“Despre infamia tiparirii, obstacol mare in calea sporirii Frumosului”

calomnii la adresa lui Hugo- “Omul acesta este atat de putin elegiac, atat de putin aerian, incat l-ar ingrozi chiar si pe un notar”, dar si pentru George Sand are insemnari care vadesc un spirit frumos si liber, numind-o “o vaca – si este posedata. Diavolul este cel care a convins-o sa se increada in inima ei buna si in bunul ei simt, pentru ca ea sa le convinga pe celelalte vite sa se increada in sufletele lor bune si in bunul lor simt”

anuntandu-l pe MJC: “care dintre noi nu a visat o proza speciala, poetica, pentru a traduce miscarile lirice ale mintii, ondulatiile visarii si tresaririle constiintei…” sau “Sa concepi un plan pentru o bufonerie lirica sau feerica si sa-l traduci intr-un roman serios. Sa ineci totul int-o atmosfera anormala, visatoare. Sa fie ceva de alint- si chiar senin, in patima. Taramuri de poezie pura”.

sa fie, in afara de ‘Vietasii de pe Rahova’, vreo carte, publicata dupa ‘89, care a mai scos limba romana din mocirla in care o tin cu de-a sila hoardele de iobagi ai spiritului?