oboseli & scarbe primavaratece

vreme naspa. partea buna e ca se tin gibonii in casa, te poti plimba linistit prin parc.

procesul de descanaliere continua. limita maxima 4 beri sau 1 l vin /zi. bere numai Paulaner- am gasit la billa. Franziskaner e mai buna, dar n-am gasit. cafele maxim doo /zi. chay max. 1 /zi.

inca nici o tigara. ar trebui sa ma apuc de sport gen. m-am ingrasat cu 5 kg. e prima data si e penibil. tre’ sa-mi schimb pantalonii.

cred ca am gasit un arc mongol pe gustul meu- as fi preferat unul japonez, dar in .ro nu se gaseste si nici nu vreau sa-l deranjez pe Eichi cu d-astea. la club nu ma inscriu, nu-mi place adunatura. am vazut pe google earth o balta in spatele blocurilor- cineva scria ca erau si stiuci cu ceva vreme in urma. pare destul de sinistru, am fost in cercetari ieri: doar niste tigani care cautau fiare vechi. un loc bun. tre’ sa-mi intaresc tendoanele si musculatura mainii. am facut ceva progrese intr-o saptamana: de la 5 la 15 de flotari cu bataie de palme. dar deja treaba asta ma plictiseste tare.

un pescuit de fo 3 zile, singur, pe rau, mi-ar dilua toate scarbele astea. numai ca e prea frig pt. dormit pe malul raului.

am terminat, in sfarsit, lucrarea despre incertitudinea de masurare a culorii. a durat doua saptamani, aproape o ecuatie simpla /zi- obositor, plictisitor, penibil.

ma chinuie corespondenta M.J.C.-N.A.B.; cu greu ma impotrivesc placerii. am reusit totusi cateva notite, nu grozave, dar care intaresc ideea ca Pasadia si Pantazi sunt personaje de sinteza. voi incerca sa le transcriu pe seara.

visul de sambata dup-amiaza: verde si negru

se facea ca mergeam printre uriasi rodul pamantului, crescuti ca niste arbori in umbra zidurilor surpate ale manastirii ctitorie a castelanului Poenarilor, primul Baleanu. nu departe ghicesc Izvorul Tamaduirii ce isi duce apele binefacatoare, despre care se spune ca vindeca orbirea si ologeala, dimpreuna cu mrenele si murgoii, prin Padurea de stejar a Manastirii, apoi pe sub bozii uriasi taie Kirigioaia, biserica mica cu hramul Sf. Nicolae o lasa pe stanga si mai departe, prin zavoaiele de arin negru si verde.

urc varful de lance vinetiu al unui rod si ajung in sala mare cu imensa fresca a uciderii balaurului. capul Sf.-ului Gheorghe e sters cu totul, abia de se mai ghiceste portul, caramiziu cu aur, de legionar roman. balaorul insa se infatiseaza in toata coloarea sa, verde si negru, iar ochii rubinii sunt doi licurici in umbra platanului crescut precum o coloana in mijlocul salii. e cald fara a fi umed. ma intind in praful gros cu scanteieri marunte si visez un alt vis.

din efemeride

tocmai la 1907, pe care-l vad de maxima importanta, nimic notabil cu exceptia filelor (35-38) smulse din manuscris- cine? de ce?

1908 duel Sturdza - Catuneanu , 10 iunie

1909 duel Gr. Sturdza - Alexis Catargi, Paris

1910 ciudat, nimic remarcabil

1911 † Ion G. Cantacuzino 15 apr. 63 ani [M.C. noteaza ziua, luna si varsta numai pt. persoanele extrem de importante]
Duel cu pistolul (fara rezultate) gen. Gardescu - gen. Georgescu 20 februarie [sa fi participat M.C. in calitate de martor?!]

300 de ani de la biruinta lui Radu Serban de la Brasov
[amanunt clarificator asupra multora: Radu Serban a fost ultimul Bassaraba in drept pe tronul Valahiei- unii spun ca n-a dovedit a fi nepot al lui Neagoe Basarab, dar sustinerea fara intoarceri de care s-a bucurat din partea generalilor lui Mihai Bravul confirma filiatia, Constantin Serban, considerat ultimul Bassaraba pe tronul Valahiei fiind un bastard; batalia in discutie, cumplita, cu Gabriel Bathory, in apropiere de Brasov, cel mai probabil in iulie 1611, a fost ultima mare batalie a unui Bassaraba; el a refacut manastirea cetate de la Comana, ctitorie a celui mai ilustru Bassaraba in opinia noastra: Vlad Tsepesh, care va deveni cripta clanului Cantacuzinilor; Radu Serban era legat de Cantacuzini, acest lucru facand posibila trecerea unui domeniu Bassaraba in proprietatea Cantacuzinilor]

[manastirea Comana (unul dintre cele mai probabile doo locuri de odihna a Marelui Vlad Tsepesh) fiind foarte importanta in ce ne preocupa; ea apare explicit in primele incercari ale Crailor]

vizita maresalului japonez Nogi
[gasim printre cartile carora M.C. le acorda mare importanta unele despre Japonia; ne-a atras atentia una in franceza despre arta heraldica japoneza, desi impropriu intitulata, stemele japoneze nesupunandu-se regulilor heraldice occidentale]
1912 sinuciderea generalului Nogi
[membru al clanului antishogunal Chofu, mare razboinic, mentorul viitorului imparat Hirohito; se sinucide, impreuna cu sotia sa, prin junshi, imediat dupa incheierea ceremoniilor funerare ale imparatului Meiji]

Gheorghe Grigore Cantacuzino: un model pt. Pasadia?

numele ii apare in clar in jurnalul matein si cu siguranta erau in relatii cordiale. dintr-o insemnare datata 30 noiembrie 1931: in 1912 avusese intentia sa se alipeasca “de soarta politica a lui Grigore Cantacuzino” care avea promisa, din combinatia colaborarii partidelor conservatoare, primaria Bucurestilor si al carei sef de cabinet M.C. dorea sa fie- tonul sugereaza faptul ca nu ar fi fost nici o piedica in a obtine “cazarea” la primarie, ba chiar ca i-ar fi fost propusa. aceasta pozitie, insa, ii pare nu chiar potrivita aspiratiilor sale: “era, in lipsa de mai bine, ceva nu prea rau”. e, totusi, prudent si inspirat. nu se baga. urmarea e ca va obtine, gratie sfatului unei “anume doamne Maria Wanda Christodulo-Georgescu, o coloneleasa de provincie, gen vaudeville”, sefia cabinetului ministerial Badarau.

aflu ca acest Cantacuzino (†1913) , foarte bogat (i se spunea Nababul), casatorit cu o Baleanu - amanunt care contine ceva umor, caci lupta Cantacuzinilor cu Balenii este o repunere in scena, joasa, mai colorata, ce-i drept, a celei dintre Draculesti si Danesti, lupta slabita prin casatoria lui Serban Cantacuzino cu o Baleanu in 1678, dar nu de tot stinsa; zgriptorile intovarasite cu pajurile; de acolo ura lui Pasadia fata de Brancoveanu care, ca ban al Craiovei, se da din Bassaraba - a studiat si a obtinut doctoratul la Paris, dupa care s-a intors in tara pentru a se baga in politica- colegii sai, conservatorii, ii vor fi reprosat acest lucru.

poate, totusi, M.C. a topit generalitati si particularitati pt. a turna doo bronzuri care sa reziste veacurilor: Cantacuzinul si Sturdzul (un mare stapanitor al uscatului si un mare stapanitor al apelor)

re: cycleri. extrage, amesteca, taie

atat de aproape, departe nespus -
calatorie pe ape

Ever tried. Ever failed. No matter. Try again. Fail again. Fail better.

trening = toga lumpenului

dă la o vreme mă cam apasă nişte chestii pă partea cu kultura

trei focuri arde pă lume / şi nici unu’ n-arde bine

poiezie (nov. 2006)

simt asa… o sfarseala

abia e 7 patrujnoo

acum 50

a me !

cred ca e o zi buna sa ma las de fumat

sa citesc despre fluturi

DaML s-a apucat de fengshui

cred ca e o zi buna sa initiez apeluri amanate

sau sa-mi rup kapatana la Joe’s

numai sa fie kelner Iris

sau sa ma obosesc cu poietica/estetica lui Valery Paul

dar mai bine nu

 

 

ambientala. inainte de contopirea cu pricoliciul K

hp compaq nx9105

guiness draught 440 ml

pahar

ceas desteptator slava 11 jewels

modem thomson

natura statica ulei pe carton tema vanatoreasca fazani morti 2, rata moarta 1

mafia eau de toilette 100 ml

swisher blackstone cherry

javascript 3rd edition

ninja eric v. lustbader

sfanta scriptura

miguel de unamuno viata lui don quijote si sancho

antologie de poezie clasica japoneza

shogun total war warlord edition

chibrituri harley com

tricou eponge

ceas antiruliu antitangaj antifurtuna glashutte

opium incense sticks

dali & gala

borges opere 1

t.s. eliot cele mai frumoase poezii

old spice eau de toilette

antonin artaud ombilicul limburilor

si restul

Diana

Claudia nu

vom mai fim

prietene niciodată

şoacatecu Ana

 

muzica moderna STOP

“de ce?

• transmite la nivelul zgomotului shi al strazii

• se inscrie un reflex, NU pe cortex

• se lipseshte de o comunicare reala, s flecareala

• propovaduieshte imperecherea trupeasca alandala, fara Binecuvantare, fara o cantarire reciproca initziala

• presupune alcool, lumina roshie tzigari (…) amin!”

XENAtheprincess@home.ro

 

iute ca vantul,
tacut ca padurea
mistuitor ca focul
de neclintit ca un munte

lovind ca un fulger
de nepatruns ca noaptea

 

cine iubeste animalele iubeste si oamenii. da’ oamenii sînt rai

 

mierlitsa can’ ie bolnava

vine cucu shi o-ntreaba:

– de ce plangi, mierlitsa draga?

– plang da mine si da voi

c-a murit tactu-n razboi

 

that which blossoms

falls, the way of all flesh

in this world of flowers

kiko

Pantazi iarasi

cu toata lenea cauzata de mahmureala, ma simt obligat, ca raspuns la frumoasele cuvinte scrise de ZaZa: o obsesie mateina, sa-mi desfasor in continuare incercarile de mateiulogie (voi cauta mai incolo un teribilism ortografic adeqvat).

daca lui Dimitrie Gr. Sturdza i se spunea, printre amici, Lucă, chestiunea incepe sa capete margini. intuitia imi zice ca misterul e ceva mai adanc. asta se poate afla. din pacate, oroarea de biblioteci ma impiedica. +ca n-am metoda, ma bazez doar pe intuitie si semne. una fina: cautam mai devreme un arbore genealogic al sturzestilor si gasesc ceva general despre genealogie in “adevarul de iasi”- fara de folos. in dreapta, deruland pagina in jos, prima legatura de la alte articole: Adio, dar vei rămâne vie, Vanda!

cu mari eforturi evit sa ma las prins de panza inmuiata in argint. e dificil, gandul imi tot zboara la Vlad Tepes si Erzsebet Bathory (erau rude, urmasii transilvaneni ai Casei Dracula / Drakulya au scutul Bathory: cele 3 fascii insangerate gheruind campul de argint, sub iataganul turcesc) cand citesc despre brezaia neagra cu pene in cap, Mihnea IV, ebosa lui Pasadia.

n-am cercetat inca, dar cred ca M.C. stia bine istoriile celor doi, + Dracula lui B.Stoker

de fapt, Pasadia, in prelegerea pe care i-o tine Ucenicului, vorbeste foarte apasat (mai ales in primele variante) despre importanta unei vieti lungi- voi reveni altadata la asta si la darul intunecat

deci despre un Sturdza intr-o scrisoare catre N.Boicescu din 9 ianuarie 1907:

Nu stiu daca tu ai idee de ce mare huligan a fost Luca Sturdza? La 16 ani a plecat din Brasov cu un popa betiv, si in loc sa ajunga la Liege a ajuns la Triest. Chef mare, betie si fratie. Au luat vaporul. Chef mare, iubire. Ajunge la Venetia, chef mare. Gondola! gondola! Pana s-au ispravit banii. Luca nu-si aduce aminte nici de Venetia, nici de nimic, atat stie ca era o mare furtunoasa si gondola, gondola si ca a aruncat o masa de marmora in capul unui hotelier “Capello nero” care fusese odata obraznic cu matusa lui Rosetti, asta cu un an inainte. La Liege s-a collat cu o dama fina care avea castel si avere. Ea ii a propus sa fie Alphonse al ei si sa vie la Paris. El a refuzat. Aci a fost bugomil, unde pui ca avea si el 400 frcs par mois.

Pantazi, acest Ulysses Odyossus balcanic, tragandu-si sangele din noii ahei, venetienii. Dama fina era o Nausica sau o Calypso? in aceasta keye, Pasadia este Ahile.

remarc, din ce in ce mai des, unele asemanari intre J.A.A.Joyce si M.J.Caragiale

de comparat: Pajere cu Oameni din Dublin, Portret al artistului la tinerete cu Remember si Ulise cu Craii de Curtea-Veche

melalcolii de primavara

care nu ajuta. dureri de cap, lipsa de pofta de ceva. lecturi chinuite, deprimante, din insemnarile lui M.C. mi se confirma ca Pantazi e un Sturdza, un misterios Lucă. apare si un popa bagabont, posibil sursa de ispiratie pt. Pirgu. voi reveni mai precis, scriu astea sa nu uit, poate mai interseaza si pe altii.

esuate planurile de a petrece cateva zile la Viforata, in livezile cu ciresi. nu mai pot locui in bordeiul de la W, iar oamenii din casa Zogreanului (nu ala din Ciresarii, si, totusi, ce coincidenta cu livezile Viforatei) ma dezonoreaza cu prezenta lor. +ca n-as avea timp de preumblari, ci doar de vin negru si dona d. siminica. mi se face greata numai cand ma gandesc la Nae Ratonu, un Pirgu de W.

o sila de tot si toate

semne

mancare proasta la bufet, + tigani aruncand jumatati de felii de paine in mancare- cred ca i-au bagat astia la inaintare, la fiare. cine, -n sloboz, a inventat feliatul painii?

in drum spre casa (simt cum incep sa ma scurg, sa ma opresc sa beau niste vin rosu?) se pizdeste masina sau microcontrolerul de bord. E isi baga shvantsu-n yel da panzer, il lasa aiurea, se duce sa bea ceva. nu, merci. tai Cismigiul in lung. vacile au facut parcare de carucioare pe alee. ocolesc razant cu bosketii.

un domn intr-un costum superb (nu cred sa mai fi vazut in ultimii ani o croiala asa frumoasa, desi in ultimii 3 am iesit des din tiganie- poate doar acel de un albastru imposibil al prezidentului Clubului Proprietarilor), cu pantofi de tenis, concentrat asupra Ghidului Enigmistului, carte de baza. copertile palid cu negru stins langa bushido sau sufletul japonezului  de inazo nitobe 1929. langa pachetul de bucegi, cu schiorul, tabla de sah si sticla cu vutca. si biblia. langa teancul de pescarul sportiv.

am inteles.

am impartit banii cersetorilor de la metrou. un salbatec, putin nedumerit, voia sa-mi dea 10 lei inapoi, rest, cum ar veni.

se pare ca si-n lumea mortilor e nevoie de bani.

din nou despre Pasadia si Pantazi

intuitia imi spune ca acel print Sturdza e modelul pt. Pantazi, probabil un Mihail insarcinat de rege sa se ocupe de taranii rasculati in 1907- aici sunt in ceata, imi lipsesc izvoare limpezi - oricum, un episod cu tarani rasculati apare in Craii.

Sturdzestii au radacinile in Italia, acolo gasindu-se ramuri ale clanului cu variatii de Struzza- cunoscuta, familia, inca din sec. XII cand a participat la cruciade. in ce ne intereseaza, scutul modificat are in dextra un leu rampant in camp de azur (nespecificandu-se culoarea, e normala, deci aur).

alte argumente inca nu am, in afara de cel ca modelul pentru Pasadia a fost, sunt convins, un Cantacuzino din ramura Magurenilor. n-am mai citit de mult variantele Crailor, cu acel Mihnea IV sau V. oricum, argumentele pentru modelul lui Pasadia sunt multe, incepand de la nume (aici nu exista ambiguitati), pana la un inaintas al sau care se tinea de potlogarii- nu turna bani calpi, ci inventase un ordin cavaleresc. episodul l-am citit in Familiie boieresti de Lecca. il voi copia mai incolo.

* o mica ironie: presupusul model pt. Pantazi (sau fiul sau?) a fost gradinar in Cismigiu in regimul comunist, o confirmare a dragostei pentru flori: “Deşi prinţ, bunicul meu a supravieţuit în comunism fiind grădinar în Cişmigiu, o meserie de care nu i-a fost ruşine”; am gasit-o aici:

http://www.adevarul.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=318553&pagina=1

ninja @ koziya

NIHIL SINE PULA

ku sabiile-tsi, dooj, nu ma pun
Qojoase Doru, gat afet (da tun,
nu d-aruncator da mine)
al meu shuriu departe e de tine,
p-o masa, o masuta, d-aia mica
- o stii -
aya pa care scrie-o scrisorica
shutza Didina printului ei,
cel printsishor
care pa o carpeta ciordita dan Obor,
da un kokor in buze (ii zice rapire astei fapte,
rapire din seray). de parca n-ai sti in kay/inkalte
cum la produs se baga o blonda din Juleshti
-la Flora Hotel: 5 scurtu- o spita de Gineshti
ce pe blazonul romb,
in chief,
o comedie poarta
& pa palletul gules ginde
or
tot 5
jineshti
dar nu vreau pentru ka sa t-adancesti
in d’armorii visari
si chinshpe sa iei tu la Kapache
unde, sa stie, toti garoyi zache

scriu ka: vandu Didina cea roke visinie
O, Dorule, sa mor pe pushkarie
c-o sticla fulleanu da alcool
din ala bunu
ciordit da Oo da la Mall
deci, cum ziceam: sa mor pa pushkarie
de nu simt dor nespus da o kindiye
cum a mai fost, dar n-are sa mai fie.